Miliarde de oameni ar putea fi ocoliţi de saltul digital global, din cauza inegalităţilor din ce în ce mai mari. Economia globală va fi afectată şi pe termen mediu de efectele crizei coronavirusului, în timp ce stabilitatea geopolitică va fi extrem de fragilă în următorii 5-10 ani. Riscurile de mediu rămân riscurile principale anul acesta. Acestea sunt doar câteva din concluziile Forumului Economic Mondial, care analizează riscurile anului 2021.

Raportul privind riscurile globale 2021 este la cea de-a 16-a ediţie şi analizează consecinţele anului 2020, un an ce a adus o pandemie globală, recesiune economică, turbulenţe politice şi înrăutăţirea crizei climatice. Raportul explorează modul în care ţările şi întreprinderile pot acţiona în faţa acestor riscuri. În mod surprinzător, una dintre marile schimbări dintre 2021 şi 2020, în ceea ce priveşte riscurile, a fost provocată de pandemia de coronavirus COVID-19. Riscul reprezentat de bolile infecţioase este acum pe primul loc, în timp ce în 2020 acest risc se situa pe locul 10.

Riscurile principale din punct de vedere al probabilităţii:

1. Vremea extremă

2. Eşecul acţiunii climatice

3. Daunele provocate mediului de către oameni

4. Bolile infecţioase

5. Pierderile de biodiversitate

6. Concentrarea de putere digitală

7. Inegalitatea digitală

8. Fractură în relaţiile inter-statale

9. Eşecul securităţii cibernetice

10. Crizele de trai

Riscurile principale din punct de vedere al impactului:

1. Bolile infecţioase

2. Eşecul acţiunii climatice

3. Arme de distrugere în masă

4. Pierderile de biodiversitate

5. Crize privind resursele naturale

6. Daunele provocate mediului de către oameni

7. Crizele de trai

8. Vremea extremă

9. Crize privind datoriile

10. Prăbuşire a infrastructurii IT

Efecte răspândite

„Costurile imediate umane şi economice ale COVID-19 sunt severe”, arată raportul Forumului Economic Mondial. „Acestea ameninţă să şteargă ani întregi de progrese în ceea ce priveşte reducerea sărăciei şi a inegalităţilor globale şi să dăuneze în continuare coeziunii sociale şi cooperării globale”, potrivit documentului. Din aceste motive, pandemia demonstrează de ce bolile infecţioase ajung în topul listei privind riscurile. COVID-19 nu numai că a dus la pierderi de vieţi omeneşti, ci împiedică dezvoltarea economică în unele din cele mai sărace părţi ale lumii, amplificând în acelaşi timp inegalităţile de avuţie de pe glob. În acelaşi timp, există îngrijorări că lupta împotriva pandemiei foloseşte resursele care altfel ar fi folosite pentru alte provocări critice de sănătate, inclusiv o întrerupere a programelor de vaccinare împotriva rujeolei.

Preocupări climatice

Dar, în ciuda consecinţelor inevitabile ale COVID-19, aspectele legate de climă reprezintă cea mai mare parte a listei de riscuri din acest an, lucrul pe care raportul îl descrie drept „o ameninţare existenţială pentru umanitate”. În ciuda scăderii emisiilor de carbon cauzate de ambuteiaje şi perturbări ale comerţului şi călătoriilor internaţionale, există îngrijorări că, pe măsură ce economiile încep să se redreseze, emisiile vor creşte. Printre ameninţările pe termen scurt, care probabil se vor materializa în următorii doi ani, se numără bolile infecţioase, crizele de trai, inegalitatea digitală şi deziluzia tinerilor. În ceea ce priveşte riscurile pe termen mediu în următorii trei până la cinci ani, au fost identificate explozii ale bulelor de active, prăbuşirea infrastructurii IT, instabilitatea preţurilor şi crize ale datoriilor. Pe termen lung, raportul şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la armele de distrugere în masă, colapsul statelor, pierderea biodiversităţii şi progresele tehnologice negative, scrie adevarul.ro.