Oamenii de ştiinţă avertizează că nivelul record de topire al gheţarilor din Arctica face parte dintr-o tendinţă de accelerare a procesului ce va avea implicaţii profunde asupra întregii lumi, scrie descopera.ro.În acest context, oamenii de ştiinţă se tem că declinul gheţii va afecta vremea din Europa. Mai mult, procesul de topire pare să mai dureze cel puţin încă o săptămână, limita maximă fiind atinsă la mijlocul lunii septembrie, timp în care temperatura nu va rămâne peste 0 grade.

"Este o schimbare mult mai mare decât ne-am fi imaginat acum 20 sau chiar 10 ani. Procesul ne-a luat prin surprindere şi trebuie să ne adaptăm şi să înţelegem sistemul", a declarat Kim Holmen, directorul Institutului Polar Norvegian.

Cei de la Institut au utilizat un utilaj de foraj, Lance, pentru a cerceta ruta principală prin care curge gheata din Oceanul Arctic, între Svalbard şi Groenlanda. În urma cercetărilor, oamenii de ştiinţă s-au declarat uimiţi de viteza de topire din acest an.

"Ca om de ştiinţă, ştiu că este vorba de un eveniment fără precedent în ultimii 1500 de ani. Este cu adevărat uimitor, o schimbare uriaşă în sistem. Mai mult, nu este vorba de un fenomen de scurtă durată, ci de o tendinţă în creştere", spus cercetătorul Edmond Hansen.

O parte din datele cheie privind topirea sunt prelevate prin satelit, în timp ce altele reies din măsurători efectuate printr-o serie de tehnici diferite, un amestec de tehnologii vechi şi noi valorificate pentru a obţine informaţii esenţiale. De-a lungul timpului, norvegienii au utilizat o serie de tehnici pentru preluarea datelor referitoare la topirea gheţii. În acest sens, ei au forat bucăţi mare de gheaţă pentru a le cunoaşte originile sau au instalat geamanduri care înregistrau date cu privire la gheaţa care trecea prin zonă.

Dacă până acum cele mai sumbre prognoze relatau că Arctica va rămâne fără gheaţă până în 2080-2090, noile date indică faptul că acest proces va avea loc ceva mai devreme.

În urma acestor cercetări, oamenii de ştiinţă au concluzionat că topirea ar putea avea un efect pe termen lung asupra climei Europei. Reducerea masivă a gheţii marine ar putea aduce schimbări ale curenţilor de aer, provocând furtuni.

Cursul şi viteza vântului sunt guvernate de diferenţele de temperatură dintre Tropice şi Arctic. Prin urmare, modificările de temperatură din Arctica vor schimba intensitatea şi direcţia curenţilor de aer, afectând astfel vremea din Europa.

Atunci când gheaţa marină se reduce în timpul verii şi când apa de suprafaţă din nord-estul Atlanticului are o temperatură mai caldă decât în mod normal, o serie de furtuni se dezlănţuie pe teritoriul Marii Britanii şi pe întreg continentul, producând schimbări climatice bruşte.