Cetățenie prin investiție sau cum nu trebuie reinventată bicicleta
Moldova este o țară mică, fără propriile resurse energetice și mereu vulnerabilă la provocările regionale. Intensificarea eforturilor pentru integrarea în Uniunea Europeană a adus o avalanșă de represiuni economice venite din partea Rusiei. Economia moldovenească a fost lovită din nou puternic în 2013-2014 , doar că de data aceasta poziționarea geografică la intersecția vestului și estului i-a permis să-și reorienteze producția spre occident.
Anume această poziționare și multiplele acorduri economice pe care le are Moldova și cu statele europene, dar și cu fostele țări sovietice reprezintă o resursă “energetică” importantă pentru Moldova. Acum, firmele locale au acces și pe piețele UE și cele din Asia și cele din Africa, iar cota exporturilor în UE se apropie de 70%.
În lipsa unor resurse naturale, Moldova trebuie să fie inventivă în termeni de identificare de modalități de creștere economică și atragerea capitalului străin. Acum, Moldova este în fața unei oportunități valorificate de zeci de state mult mai dezvoltate din punct de vedere economic și anume implementarea programului de oferire a cetățeniei moldovenești celor care vin cu investiții substanțiale în economia moldovenească.
Aceștia pot veni cu o contribuție nerambursabilă de 100 de mii de euro care sunt transferați într-un fond de stat pentru investiții structurale în infrastructura socială (apeduct, canalizare, drumuri). Sau vin cu o investiție de 250 de mii de euro în bunuri imobile sau hârtii de valoare de stat pentru o perioadă de 60 luni.
Un calcul făcut de specialiștii Ministerului Economiei de la Chișinău arată că astfel pot fi atrași, la prima etapă, cel puțin 1,3 miliarde de dolari. Mult? Puțin? Eu cred că este o sumă importantă care reprezintă cca. 17% % din PIB-ul național actual. În mediu va asigura o creștere anuală a PIB cu 2.5% pe perioada de realizare a programului. Mai mult, veniturile la Buget ar crește, anual în mediu cu 8-9%, pe perioada de implementare a programului. Investițiile străine directe ar crește de aproximativ 3 ori. Investițiile în construcțiile private ar înregistra un avans de aproximativ 25%.
Toți acești indicatori arată existența unui capital care poate împinge economia moldovenească și să o poate scoată definitiv din etapă de veșnică tranziție, care durează deja 26 de ani.
Modificarea legislației naționale în acest sens a venit încă anul trecut, doar că gurile rele au văzut motive de critice mai mult acum, fiind preocupate de alte teorii conspiraționiste și apocaliptice. Criticile în mare parte vin fără argumente pertinente. Se vorbește despre riscuri pentru securitatea statului, "adopția" unor personaje internaționale dubioase etc. Trebuie de menționat că un astfel de program prevede investigații "due diligence" și verificări minuțioase operate de SIS, MAI, INTERPOL.
Moldovenii sunt specialiști la reinventat bicicleta. Au demonstrat-o din plin, inventând niște modele de dezvoltare rudimentare în loc să aplice sisteme eficiente și rodate în țările occidentale.
Germania, Austria, Marea Britanie, SUA, Singapore, Hong Kong au astfel de programe. Un număr mare de state, inclusiv din Uniunea Europeană au ajuns la concluzia că autoritățile trebuie să deschidă porțile pentru cetățenii străini care pot aduce o valoare adăugată economiei.
Aceste state au adoptat norme permisive pentru obținerea cetățeniei prin respectarea unor condiții de ordin financiar. De obicei, astfel de condiții presupun: investiții în sectorul bancar (depozite), investiții în mijloace fixe (imobile), investiții în întreprinderi și crearea locurilor de muncă, investiții în hârtii de valoare de stat sau chiar donații la stat.
Pentru sceptici am să atașez și un studiu despre "investițiile prin cetățenie" realizat de experții Fondului Monetar Internațional care demonstrează beneficiile acestui proiect (https://www.imf.org/external/pubs/ft/fandd/2015/12/pdf/gold.pdf) or, FMI nu mai este o voce pentru "experții" naționali. Și am să îi îndemn să nu reinventeze bicicletă, nu iese nimic bun și mai este și costisitor.
Autor: Ion Vasilos