Primăria municipiului Chișinău, cu sprijinul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), lansează un proiect comun de stimulare a investițiilor pentru dezvoltarea urbană ecologică cu emisii reduse de carbon, prin încurajarea inovațiilor, planificării participative și parteneriatelor dintre sectorul public și privat. Proiectul, cu un buget de circa 2,6 milioane USD oferiţi de Facilitatea Globală de Mediu (GEF) și co-finanțat de PNUD cu 80.000 USD, are o durată de cinci ani: 2018-2022. 

În premieră pentru Republica Moldova, proiectul va sprijini crearea a Green City Lab, un laborator urban de inovații în sfera serviciilor locale, care va ghida transformarea municipiului Chișinău și a altor centre urbane în orașe europene moderne verzi și inteligente, unde calitatea  vieții locuitorilor săi este în prim plan, de rând cu oportunitățile pentru creșterea economică durabilă.

„A venit momentul să fim mai atenți la mediul înconjurător, să avem grijă ca dezvoltarea orașului să nu afecteze calitatea vieții, sănătatea orașului. Acest proiect este mai mult decât binevenit, dezvoltarea ecologică a orașului trebuie să fie unul din obiectivele centrale ale administrației locale. Avem o obligație față de generațiile viitoare să le lăsăm un oraș verde și sănătos și putem face acest lucru dacă suntem conștienți că dezvoltarea se face respectând întru-totul normele ecologice”, a afirmat primarul general interimar al municipiului Chișinău, Silvia Radu.

Green City Lab va servi ca o platformă pentru proiecte-pilot inovative, care vor reduce emisiile de gaze cu efect de seră prin măsuri de gestionare eficientă a deșeurilor, eficiență energetică în clădirile rezidențiale, utilizare a energiei regenerabile și planificare urbană inteligentă. Totodată, municipiul Chișinău va fi asistat în procesul de planificare a mobilității urbane, implicând populația și sectorul privat în ample consultări și dezbateri tematice.

La această etapă, sunt prevăzute următoarele proiecte-pilot, în valoare totală de aproximativ un milion de dolari, care va fi acoperit din resursele proiectului:
-       Modernizarea urbană ecologică la nivel de cartier; 
-       Optimizarea eficienței energetice într-un bloc rezidențial tipic de apartamente cu mai multe etaje din municipiul Chișinău; 
-       Elaborarea cel puțin a unui plan zonal în cadrul planului urbanistic general nou sau actualizat pentru Chișinău; 
-       Elaborarea unui plan de mobilitate urbană durabilă, în paralel cu optimizarea rețelei de transport urban și utilizarea soluțiilor inteligente;  
-       Sporirea utilizării energiei regenerabile prin sprijinirea municipalității în colectarea eficientă a biomasei lemnoase și transformarea ei în energie verde. 

În rezultatul proiectelor-pilot, se vor reduce 200.000 tone de echivalent CO2, ceea ce s-ar egala cu emisiile produse de peste 42.000 de vehicule pe an sau plantarea și creșterea pe parcursul a 10 ani a aproximativ 2600 ha de pădure. 

„Proiectul Orașe verzi durabile pentru Moldova vine cu o abordare inovatoare, inițiative-pilot și cu o platformă de participare, venind să sprijine planificarea urbană durabilă, ecologică, precum și să țină cont de aspirațiile oamenilor, pe care să îi implice în luarea deciziilor”, a spus coordonatoarea rezidentă ONU și reprezentanta permanentă PNUD în Republica Moldova, Dafina Gercheva.

Republica Moldova este, potrivit datelor din 2014, cea mai puțin urbanizată țară europeană, cu peste 55% din populație locuind în zona rurală. Această situație se schimbă rapid, cu o reducere prevăzută a cotei populației rurale până la 50% până în 2030 și 40% până în 2050. În aceste condiții, până în 2030, Chișinău urmează să găzduiască peste jumătate din toată populația urbană din Moldova, ceea ce va spori presiunea asupra infrastructurii și serviciilor, creând, în același, timp provocări considerabile de ordin social și de mediu.

În conformitate cu acordul de la Paris, Moldova și-a asumat angajamentul de a reduce necondiționat emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 64% până în 2030, în comparație cu nivelul din 1990. În Republica Moldova, sectorul care generează cele mai multe emisii este cel energetic, urmat de agricultură și deșeuri.