Cifră record! Moldovenii care muncesc peste hotare au trimis anul trecut mai mulţi bani în ţară. Potrivit Băncii Naţionale a Moldovei, suma remitenţelor a ajuns în anul 2022 la un maxim istoric de 1,75 de miliarde de dolari. 

Totuşi, acestea sunt de două ori mai mici decât suma salariilor obţinute în ţară, ceea ce arată că economia ţării se dezvoltă, susţin experţii economici. 

Potrivit datelor BNM, anul trecut moldovenii au trimis în ţară 1,75 de miliarde de dolari, cu 126 de milioane de dolari mai mult decât în anul 2021 şi cu 262 de milioane de dolari în plus faţă de 2020.

Expertul economic Veaceslav Ioniță susţine că, în realitate, remitenţele sunt şi mai mari. Alte 200-300 de milioane de dolari ajung anual în ţară şi pe alte căi decât cele oficiale.

"Ei nu primesc numai prin transferuri oficiale, ei mai primesc la microbuz, singuri aduc banii în buzunare sau avem mai nou un fenomen care a luat amploare în ultimii ani, în special, în pandemie, cardurile străine. Rudele de peste hotare au dat carduri la moldoveni şi ei le folosesc aici, achită cu ele, dar de fapt asta tot e o formă ascunsă de remitenţe", a spus Veaceslav Ioniţă, expert economic.

Remitenţele ar fi putut fi şi mai mari dacă moneda unică europeană nu se deprecia anul trecut simţitor faţă de dolar.

"Să nu uităm că două treimi din remitenţe vin în euro, iar euro s-a depreciat faţă de dolar cu şapte la sută. Dacă nu era deprecierea aceasta atunci volumul remitenţelor în dolari ar fi fost aproape un miliard 850 de milioane, cu vreo sută de milioane de dolari mai mult",  a explicat Veaceslav Ioniţă, expert economic.

Totuși, raportate la salariile câştigate în ţară, transferurile de peste hotare au fost în 2022 de 2,3 ori mai mici decât în perioada anilor 2005-2008. Astfel, rolul acestora în economia naţională este mult mai mic decât acum 15 ani.

"Nu m-aş mira ca în 2023 volumul remitenţelor va fi mai mare decât în 2022 , însă ca greutate în economie evident ele nu mai joacă rolul pe care l-au jucat cândva. În 2005 - 2008 remitenţele erau mai mari ca exporturile noastre, erau mai mari ca salariile plătite în Moldova. Evident că acestea decideau totul în ţară. Dar dacă remitenţele sunt mai mici decât 20 la sută din salarii deja poţi să spui că ele nu mai joacă rolul care l-au jucat cândva. Asta se poate întâmpla în cinci ani de zile", 

Moldovenii spun că ar dori să trăiască bine în ţară şi să nu depindă de banii transferaţi de rudele stabilite peste hotare. Însă, deocamdată asta este imposibil pentru unii.

"Nu primesc remitenţe, dar cred că fără remitenţe ţara ar supravieţui, dar mai greu. Probabil cel puţin pe perioada de tranziţie ar fi foarte complicat. Am rude care locuiesc peste hotare, fac transferurile acestea în ţară şi cei care sunt aici supravieţuiesc, trăiesc din banii care sunt transferaţi".

"Eu personal am rude, dar rude mai îndepărtate care nu contribuie la bugetul nostru familial, dar cei care sunt duşi acolo clar că transmit la părinţi, copii mai ales în perioada în care toate preţurile cresc. Dacă ar fi locuri de muncă, salarii decente, s-ar descurca, în cazul în care suntem la ziua de azi cam greu să se descurce".

"Evident că populaţia trebuie să dezvolte economia pe loc, fiindcă aducerea banilor de peste hotare asta scade economia ţării, asta e o chestie nu bună, dar oamenii într-adevăr nu au încotro, merg pe varianta cea mai optimă".

Precizăm că după anul 2022 cea mai mare sumă de remitenţe a fost transferată în ţara noastră în anul 2008. Atunci acestea au ajuns la 1,66 miliarde de dolari.