Oficialii din Parlamentul irakian, unde sunt grupuri puternice care au legături indestructibile cu Teheranul, au început procedura prin care să pună capăt prezenței trupelor străine în țară, într-o mișcare clară de ripostă la adresa SUA, după ce americanii l-au ucis la Bagdad, la începutul anului, într-un atac cu dronă, pe influentul comandant iranian Qasem Soleimani.

Ca urmare a acestui atac, operațiunile comune SUA-Irak împotriva ISIS au fost suspendate, iar premierul interimar al Irakului a declarat că retragerea trupelor americane este singura modalitate de a-i proteja „pe toți cei de pe pământul irakian”, în ciuda faptului că săptămâna aceasta a precizat că decizia finală va aparține viitorului guvern irakian.

Însă o retragere americană ar putea aduce, de fapt, și mai multe necazuri, sunt de părere experți citați de CNN. ISIS își continuă atacurile în țară, iar fără SUA și celelalte trupe străine, gruparea teroristă își va recăpăta suflul. Concomitent, Iranul va putea să-și extindă puterea pe care și-așa o are la Bagdad.

Teheranul și Washingtonul luptă pentru influență în Irak din 2003

Teheranul și Washingtonul se luptă pentru influență în Irak încă de la invazia americană din 2003, iar în această bătălie Iranul pare a fi deja câștigător. Strategia consistentă și coerentă, cărora americanilor le-a lipsit, i-a permis Teheranului să pătrundă ușor-ușor în viața de zi cu zi în Irak. Iranul a capitalizat anii de război și ocupație formând miliții care au devenit facțiuni oficiale ale armatei irakiene, iar din punct de vedere econnomic, furnizează o pună parte din importurile pe care se bazează Irakul. Iranul s-a asigurat că Irakul este dependent energetic de el și este a doua sa piață pentru exporturi, după China. Iar la vârful guvernului irakian și în parlament are propriii oameni.

Ca urmare, decizia parlamentului irakian de a fi de partea Iranului după atacul asupra lui Soleimani nu este surprinzătoare. Dar riposta este în avantajul obiectivului pe termen lung al Iranului: să scoată SUA din regiune.

„Iranul este cel mai influent stat în Irak, acum. Iar această putere nu va face decât să crească, dacă SUA se retrag”, spune Fawaz Gerges, profesor de relații internaționale la London School of Economics and Political Science.

Provocările Irakului

Pentru Irak, cea mai mare provocare acum nu este ISIS, ci reconstruirea unei națiuni funcționale - luptând împotriva corupției, schimbând modul sectar de formare a guvernului într-unul bazat pe cetățenie, profesionalizând armata. Iranul nu este interesat de aceste obiective, spune Gerges, iar o retragere americană îi va impulsiona influența în Orientul Mijlociu.

Astfel, în timp ce Iranul și-a făcut loc constant în guvernul și armata irakiană, obiectivele SUA în Irak s-au schimbat de așa de multe ori, că au devenit neclare. Cu fiecare nouă administrație americană, Irakul a primit mesaje diferite. Iar de la președintele Donald Trump, cu atât mai multe. Șeful diplomației, Mike Pompeo, se străduiește să transmită mesajul că SUA sunt în Irak pentru a lupta cu ISIS, în timp ce atacurile asupra iranienilor și comentariile lui Donald Trump arată altceva. Anul trecut, într-un interviu, Trump recunoștea că vrea să păstreze o bază în Irak pentru că dorește „să se uite un pic la Iran, întrucât Iranul este adevărata problemă”.

În ciuda faptului că a obținut schimbarea de regim pe care o dorea în Irak, odată cu capturarea și executarea lui Saddam, SUA au plecat din Irak în 2011 fără a se asigura că există un guvern stabil. N-au avut de ales și au trimis militari înapoi să se ocupe de problema ISIS, care începea să se extindă. Și Iranul a luat parte la lupta anti-ISIS, dar a continuat să se infiltreze și să-și consolideze influența în Irak.

Iranul a dat greș într-o singură privință-cheie: nu a câștigat cu adevărat inimile oamenilor. În înregistrări video, protestatarii care inițial au ieșit în stradă pentru a spune că s-au săturat de sărăcie, nepotism și corupție au fost auziți strigând și împotriva Iranului, și împotriva SUA. De obicei, sunt tinerii care vor asta: să scape de amândoi ocupanții, scrie digi24.ro