''O lege care instituie asemenea competențe vaste în ceea ce privește judecătorii Curții Constituționale și cei din instanțele de drept comun ridică îngrijorări în ceea ce privește independența justiției (și ingerința în viața privată a judecătorilor), și, prin urmare, trebuie să fie mai clare și să prevadă criterii pentru evaluarea modului de executare a obligațiilor judecătorilor'', se notează în răspunsul Comisiei de la Veneţia.

''Argumentarea artificială a "riscului întemeiat" conform articolului 9 alin.(3) din Legea nr. 325 utilizată pentru a crea ficțiunea juridică pentru a asigura că testorul de integritate profesională nu comite o infracțiune, totuși nu schimbă acel fapt că testorul este agent provocator, ceea ce nu corespunde standardelor europene și din acest motiv trebuie abordată cu maximă atenție. Prin urmare, Comisia de la Veneția este de părere că testorii de integritate au potențialul de a interveni în mod disproporționat în viața privată a judecătorului''.

Totodată, Comisia de la Veneţia precizează că legea ar putea crea o imixtiune în sarcinile profesionale.

''Obiectivul principal al Legii nr. 325 privind testarea integrității profesionale constă în lupta împotriva corupției în sectorul public. Cu toate acestea, la o analiză mai amănunțită, domeniul său de aplicare pare a fi mult mai larg, extinzându-se asupra evaluării generale cu privire la îndeplinirea de către funcționarii publici a sarcinilor sale profesionale, inclusiv judecătorii și instanțele de drept comun și cei de la Curtea Constituțională''.

Amintim că mai mulți deputați comuniști au sesizat Curtea Constituțională pentru a se expune în privința controlului constituţionalităţii unor prevederi din Legea privind testarea integrităţii. Curtea Constituţională a cerut o expertiză din partea Comisiei de la Veneţia.

Mai jos puteţi citi răspunsul integral oferit de Comisia de la Veneţia.