Peștera Bolii este considerată una dintre cele mai spectaculoase formațiuni subterane din Valea Jiului. Apele au săpat tuneluri atât de adânci că, pe vremuri, oamenii intru aici călare și sute de suflete se ascundeau în peșteră de năvala turcilor. Azi a devenit un spațiu inedit pentru concerte și evenimente artistice, dar localnicii știu că există tainițe ascunse în pereții de stâncă.

Peștera Bolii pare să fie mult mai adâncă decât pot vedea turiștii. Există câteva locuri anume, în inima dealului, unde pereții se deschid ca prin farmec și poți pătrunde în cavernele adânci, unde nu au ajuns până acum nici speologii. Iar în aceste caverne, legendele spun că zace o comoară fabuloasă din aur, ascunsă de daci pe vremea cotropirii romane, scrie libertateapentrufemei.ro.

Galerii ascunse în Peștera Bolii

La prima vedere, peștera are o lungime de numai 500 de metri și a fost săpată de pâraiele care o străbat și în zilele noastre. Dar lungimea tuturor galeriilor explorate este de trei ori mai mare, iar specialiștii se așteaptă să găsească oricând trecători ascunse spre caverne mai adânci.
Bătrânii locului știu din moși strămoși că în tainițele din munte sunt comori de aur, dar nimeni nu le-a găsit calea. Accesul se face prin peșteră, dar blestemul îi împiedică pe căutătorii de comori să ajungă la ele.

Blestemul îi lovește pe cei lacomi

Mai spun bătrânii că numai cei care vor căuta comorile fără să le folosească în propriul interes ar putea să le găsească. Blestemul îi va duce la pierzanie pe cei care vor încerca să le găsească din lăcomie și interese meschine. Sunt anumite zone din peșteră unde pereții de stâncă se mișcă, să deruteze orice ființă care ar vrea să le afle tainele și să îi blocheze calea de ieșire.

În aceste zone, cine are curaj și se încumetă în adâncuri, dar fără să se gândească la averi fabuloase, poate avea norocul să dea peste intrările de taină către ascunzătorile dacilor. Se mai spune că aurul de aici este pur și că valoarea lui este de sute de ori mai mare decât a aurului pe care îl cunoaștem noi.

Cine găsește aurul din peșteră, riscă să-și piardă viața

Oamenii din satele din împrejurimi își aduc aminte de povestea a doi tineri care au plecat în căutarea aurului să scape de sărăcia cumplită. Aveau nevoie de bani cât să își cumpere doi boi și să lucreze pământul. Și se pare că nălucile din peșteră i-ar fi ajutat să găsească o mică parte din comoară.

Dar unul dintre ei s-a întors în sat să aducă ajutoare și să continue căutările. Când au văzut aurul, s-au lăcomit să ia mai mult, dar cel care a rămas în peșteră s-a rătăcit de unul singur și nimeni nu l-a mai găsit.

Tovarășul lui, întors din sat, a rătăcit și el prin galeriile întunecoase fără să mai găsească niciun semn de comoară. Abia după o săptămână a ieșit la lumină, bolnav și înfometat.