În comuna fără cimitir se păstrează o tradiție ce dănuie de sute de ani. Morții sunt înmormântați în grădinile de pe dealuri, în apropierea caselor. Multora li se pare bizar, însă acest lucru este cât de poate de firesc pentru localnicii din Ceru Băcăinți, județul Alba, România.

Spun că, astfel, se simt mai aproape de cei trecuți în neființă, iar moartea rămâne doar o simplă mutare.

Risipiți prin munți și văi, la distanțe mari unii de alții, pe localnicii din Ceru Băcăinți nu-i vezi adunați laolaltă decât rar, la necazuri și la bucurii.Aici, timpul pare că s-a oprit în loc. Comuna are cei mai puțini locuitori din județul Alba. Sunt 346 de suflete, cam tot atâtea cât erau în urmă cu mai bine de 160 de ani, scrie Ziarul Unirea, citat de libertatea.ro.

Oamenii locului au păstrat o tradiție mai puțin cunoscută în alte colțuri ale țării. Își înmormântează rudele în grădinile de pe dealuri, nu departe de casele în care defuncții au trăit o viață. Astfel, moartea ar fi doar o mutare.

"La noi se zice că mortul nu trebuie zgâlțâit, pe pietre și pe podețe, peste gropi. Trebuie lăsat liniștit. Sicriul trebuie dus în liniște de rude, pe umeri, până la groapa săpată în grădină. Acolo îi plângem, le aprindem lumânări. Pomenirea lor o facem când ne este dor de ei", povestește o localnică.

Oamenii spun că mormintele din curtea casei îi liniștesc și se simt mai aproape de cei dragi. Datina, care pare bizară, este pentru sătenii din Ceru Băcăinți un lucru firesc. Satul nu are cimitir pentru că se întinde pe cel puțin 60 de kilometri pătrați, pe piscuri sau în depresiuni. Așa se face că doar preoții și cantorii sunt înmormântați în curtea bisericii.

Localnicii nu-și imaginează vreodată să schimbe tradiția păstrată vremuri imemorabile.