Conducerea ţării şi experţii politici demontează zvonurile precum că aderarea la UE ar expune Republica Moldova unui risc militar
Embed:
După începerea războiului din Ucraina şi depunerea cererii de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană, au apărut în societate îngrijorări legate de apariţia unui risc militar la adresa ţării din partea Rusiei. Conducerea ţării şi experţii politici demontează aceste zvonuri: Uniunea Europeană este o organizaţie politică şi economică şi nu are nimic în comun cu NATO, o alianţă politico-militară. Mai mult, sunt 3 ţări membre UE care îşi păstrează statutul de neutralitate şi nu sunt membre ale NATO: Austria, Finlanda şi Suedia.
Uniunea Europeană are 27 de membri, iar politicile sale sunt concentrate pe asigurarea liberei circulații a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor în cadrul unei piețe interne guvernate de legi comune. NATO este o alianţă politico-militară din care fac parte 30 de ţări şi are ca scop apărarea spaţiului comun de un atac venit din exterior. Republica Moldova îşi va păstra statutul de ţară neutră şi după aderarea la spaţiul comunitar, astfel că riscul implicării în conflicte militare este zero.
"Această acţiune nu comportă niciun risc de ordin militar în situaţia curentă şi sunt sigur că nimeni de pe extern, inclusiv din Federaţia Rusă, nu tratează această cerere ca o încercare a Republicii Moldova de aderare la vreun bloc militar sau NATO. Nu trebuie să fim îngrijoraţi de acest pas declarativ al guvernării actuale, trebuie să păstrăm calmul.", a declarat Ion Chicu, preşedintele Partidului Dezvoltării şi Consolidării Moldovei.
"Această cerere de aderare nu trebuie să trezească absolut nicio panică, oricum această cerere era planificată, ei intenţionau să o facă spre sfârşitul mandatului poate prin anul 2024 după realizarea unor reforme prevăzute în Acordul de Asociere. Spre deosebire de Georgia şi Ucraina, în RM niciodată nu a existat subiectul aderării RM la NATO.", a declarat Ion Tăbîrţă, analist politic.
"Depunerea cererii de a deveni stat membru al UE nicidecum nu aduce atingere la statutul constituţional de neutralitate permanentă şi nici nu apropie relaţiile RM cu Alianţa Nord-Atlantică. Pentru a aboli acest statut numai prin referendum, potrivit Constituţiei, se realizează, iar un referendum actualmente este imposibil.", a declarat Victor Juc, expert în politică externă.
În cadrul emisiunii Prime Time de la Primele Ştiri, preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, a dezminţit zvonurile lansate în spaţiul public.
"Alex Luca: Presupune integrarea Republicii Moldova în UE şi renunţarea la statutul de neutralitate? Grosu: Nu. Nici într-un caz. Noi, în Constituţie, avem scris că suntem un stat neutru, este angajamentul nostru, decizia noastră. Calitatea de membru a UE nu înseamnă calitatea de membru NATO. Aspiraţiile noastre de integrare în UE nu ne obligă să ne schimbăm acest statut."
Şeful statului, Maia Sandu, a subliniat că Republica Moldova rămâne în continuare o ţară neutră.
"Nu există semnale că Republica Moldova ar fi supusă unor riscuri legate de războiul din Ucraina și nicio premisă pentru ca Moldova să se implice militar în acest conflict. Conform Constituției, Republica Moldova este o țară neutră. Noi nu ne vom implica în niciun fel în conflictul din țara vecină."
Iar secretarul de Stat american, Antony Blinken, a menţionat la Chişinău că SUA susţine aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, cu respectarea neutralităţii.
"Noi sprijinim în mod ferm suveranitatea şi integritatea teritorială a Moldovei şi statutul de neutralitate garantat în Constituţie.", a declarat Antony Blinken, secretarul de stat al SUA.
Federaţia Rusă nu a fost deranjată de semnarea de către Ucraina a cererii de aderare la Uniunea Europeană. Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a spus că Uniunea Europeană nu este un bloc militar-politic, astfel că această temă face parte din alt domeniu.
În 3 martie, şeful statului, Maia Sandu, preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, şi premierul Natalia Gavriliţa au semnat cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Documentul a fost depus la Consiliul Uniunii Europene.
Uniunea Europeană are 27 de membri, iar politicile sale sunt concentrate pe asigurarea liberei circulații a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor în cadrul unei piețe interne guvernate de legi comune. NATO este o alianţă politico-militară din care fac parte 30 de ţări şi are ca scop apărarea spaţiului comun de un atac venit din exterior. Republica Moldova îşi va păstra statutul de ţară neutră şi după aderarea la spaţiul comunitar, astfel că riscul implicării în conflicte militare este zero.
"Această acţiune nu comportă niciun risc de ordin militar în situaţia curentă şi sunt sigur că nimeni de pe extern, inclusiv din Federaţia Rusă, nu tratează această cerere ca o încercare a Republicii Moldova de aderare la vreun bloc militar sau NATO. Nu trebuie să fim îngrijoraţi de acest pas declarativ al guvernării actuale, trebuie să păstrăm calmul.", a declarat Ion Chicu, preşedintele Partidului Dezvoltării şi Consolidării Moldovei.
"Această cerere de aderare nu trebuie să trezească absolut nicio panică, oricum această cerere era planificată, ei intenţionau să o facă spre sfârşitul mandatului poate prin anul 2024 după realizarea unor reforme prevăzute în Acordul de Asociere. Spre deosebire de Georgia şi Ucraina, în RM niciodată nu a existat subiectul aderării RM la NATO.", a declarat Ion Tăbîrţă, analist politic.
"Depunerea cererii de a deveni stat membru al UE nicidecum nu aduce atingere la statutul constituţional de neutralitate permanentă şi nici nu apropie relaţiile RM cu Alianţa Nord-Atlantică. Pentru a aboli acest statut numai prin referendum, potrivit Constituţiei, se realizează, iar un referendum actualmente este imposibil.", a declarat Victor Juc, expert în politică externă.
În cadrul emisiunii Prime Time de la Primele Ştiri, preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, a dezminţit zvonurile lansate în spaţiul public.
"Alex Luca: Presupune integrarea Republicii Moldova în UE şi renunţarea la statutul de neutralitate? Grosu: Nu. Nici într-un caz. Noi, în Constituţie, avem scris că suntem un stat neutru, este angajamentul nostru, decizia noastră. Calitatea de membru a UE nu înseamnă calitatea de membru NATO. Aspiraţiile noastre de integrare în UE nu ne obligă să ne schimbăm acest statut."
Şeful statului, Maia Sandu, a subliniat că Republica Moldova rămâne în continuare o ţară neutră.
"Nu există semnale că Republica Moldova ar fi supusă unor riscuri legate de războiul din Ucraina și nicio premisă pentru ca Moldova să se implice militar în acest conflict. Conform Constituției, Republica Moldova este o țară neutră. Noi nu ne vom implica în niciun fel în conflictul din țara vecină."
Iar secretarul de Stat american, Antony Blinken, a menţionat la Chişinău că SUA susţine aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, cu respectarea neutralităţii.
"Noi sprijinim în mod ferm suveranitatea şi integritatea teritorială a Moldovei şi statutul de neutralitate garantat în Constituţie.", a declarat Antony Blinken, secretarul de stat al SUA.
Federaţia Rusă nu a fost deranjată de semnarea de către Ucraina a cererii de aderare la Uniunea Europeană. Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a spus că Uniunea Europeană nu este un bloc militar-politic, astfel că această temă face parte din alt domeniu.
În 3 martie, şeful statului, Maia Sandu, preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, şi premierul Natalia Gavriliţa au semnat cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Documentul a fost depus la Consiliul Uniunii Europene.