(UPDATE 21:50) Rada Supremă de la Kiev a aprobat legea marţială. În favoarea acestei decizii au votat 276 de deputați ucraineni din totalul celor 330 câți erau în sală.

În conformitate cu documentul, Marele Stat Major al Armatei ucrainene urmează să inițieze mobilizarea parțială. Starea de război ar urma să intre în vigoare de miercuri (28 noiembrie), până în data de 28 decembrie 2019, aceeaşi oră, deşi aceasta ar putea fi ridicată oricând, după cum explică SNBO. 

Starea excepţională va fi instituită pe întreg teritoriul Odesei şi în regiunea nerecunoscută a Transnistrei.

Citeşte şi: Moldova va susține UCRAINA în conflictul declanșat cu Rusia. Declarațiile Prim-ministrului Pavel Filip

(UPDATE 15:06) Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko a semnat decretul prin care în ţară este instituită starea de război. 

Legea marţială a fi în vigoare din 26 noiembrie 2018 până în 26 ianuarie 2019, informează ria.ru.

Decretul va intra în vigoare după votarea în Rada de la Kiev. 

Serviciului de Securitate al Ucrainei i s-a cerut să întărească măsurile antiterorism și contra-sabotaj, precum și să asigure securitatea informaţională.

CE PRESUPUNE STAREA DE RĂZBOI

Instituirea stării de război în Ucraina nu presupunere începerea unor operaţiuni militare între cele două ţări beligerante. Potrivit preşedintelui ucrainean, Petro Poroşenko, legea marţială, care ar putea fi aprobată astăzi în Rada de la Kiev, îi va permite ţării sale să se mobilizeze pentru a face faţă unui eventual atac extern.

Starea de război oferă conducerii statului, comandamentului militar și autorităților locale, împuterniciri pentru a înlătura amenințarea și pentru a asigura securitatea națională.

În aceste 60 de zile, cât ar putea fi aplicată legea marţială, cetăţenii ucraineni ar putea avea restricţii de circulaţie într-o anumită perioadă a zilei. Mai mult, plecarea civililor în străinătate ar putea fi interzisă.

Totodată, organizațiile de stat sau private pot fi închise dacă se va considera că reprezintă o ameninţare la adresa securităţii statului.

Din acelaşi motiv, ar putea fi sistată şi activitatea anumitor posturi de televiziune. În perioada de lege marțială sunt interzise mitingurile sau orice fel de evenimente publice.

Nu se organizează alegeri, referendumuri, greve şi nu se admite modificarea Constituției.

O reacţie a venit şi din partea Ministerului de Externe al Moldovei. Într-o postare pe Facebook, reprezentanţii instituţiei au precizat că ţara noastră reconfirmă susţinerea şi recunoaşterea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, precum şi dreptul acesteia de a folosi apele internaţionale.

"Suntem profund îngrijorați de tensiunile din Marea Azov și strâmtoarea Kerci. Republica Moldova reconfirmă susţinerea şi recunoaşterea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a #Ucrainei, precum şi dreptul acesteia de a folosi apele internaţionale.

Condamnăm ferm orice fel de acte de agresiune și provocări care subminează securitatea regională", se arată în mesajul instituţiei. 

(Ştire iniţială) Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a solicitat în această după-amiază o reuniune de urgență Ucraina - NATO pentru a discuta situația creată după ce marina militară a Rusiei a atacat ieri trei nave de război ucrainene. Întâlnirea va avea loc la Bruxelles. 

Întâlnirea a fost convenită la telefon de secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, şi liderul de la Kiev, Petro Poroşenko.

Între timp, Rusia a redeschis traficul naval în strâmtoarea Kerci – care separă Peninsula Crimeea de Rusia și Marea Azov de Marea Neagră.

PUBLIKA.MD aminteşte că Rada Supremă de la Kiev urmează să decidă astăzi dacă instituie stare de război în Ucraina. O solicitare în acest sens a venit din partea preşedintelui Petro Poporşenko, după ce marina militară din Rusia a atacat ieri trei nave de război ucrainene.

Liderul de la Kiev susține că gestul provocator al Moscovei este un act care încalcă dreptul internațional și nu are altă soluție decât să impună legea marțială pentru o perioadă de 60 de zile.

Rada Supremă se convoacă în şedinţă la ora 16:00 pentru a examina demersul lui Poroşenko. Tot astăzi, Consiliul de Securitate al ONU se reuneşte de urgenţă în legătură cu situaţia tensionată dintre Moscova şi Kiev. Uniunea Europeană şi NATO au făcut apel la detensionarea situaţiei, după incidentul din Marea Azov şi au cerut Rusiei să restaureze libertatea de trecere prin strâmtoarea Kerci.

O reacţie a venit şi din partea Ministerului de Externe al Moldovei. Într-o postare pe Facebook, reprezentanţii instituţiei au precizat că ţara noastră reconfirmă susţinerea şi recunoaşterea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, precum şi dreptul acesteia de a folosi apele internaţionale.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, spune că Ucraina ar fi comis acţiuni de banditism pentru a destabiliza situaţia din Marea Neagră. Iniţial a provocat, apoi a încercat să pună presiuni, pentru ca în cele din urmă să acuze Rusia de agresiune.

Noaptea trecută, peste o sută de oameni au protestat la ambasada Rusiei de la Kiev după incidentul din strâmtoarea Kerci. Ei au adus în faţa instituţiei cauciucuri şi nave din hârtie.

Manifestaţii au catalogat gestul Rusiei drept un act de agresiune.

Potrivit Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, totul a început în data de 23 noiembrie când trei nave militare au pornit din Odesa spre baza din Mariupol. Ajunşi în apropiere de strâmtoarea Kerci, comandanţii ucraineni au cerut permisiunea de a traversa pe sub podul care leagă Rusia de peninsula Crimeea.

După mai bine de şapte ore de aşteptare, ei au fost înştiinţaţi că accesul este interzis din cauza unui petrolier eşuat. Informaţia e contestată însă de militarii din ţara vecină care susţin că în acea perioadă pe acolo au trecut fără probleme trei nave ruseşti. Prin urmare comandaţii vaselor militare ale Ucrainei au decis să continue mişcarea spre Odesa. Atunci, asupra lor a fost deschis focul, iar o navă a fost lovită de un vas de patrulare al Rusiei.

În cele din urmă, navele au fost capturate, iar şase militari ucraineni au fost răniţi.

În apărarea lor, ruşii au declarat că nu au fost anunţaţi de comandanţii celor trei nave ucrainene că intenţionează să treacă prin strâmtoarea Kerci şi că nici nu erau incluşi în grafic.

Strâmtoarea Kerci face legătura dintre Marea Neagră şi Marea Azov şi separă peninsula ucraineană Crimeea de peninsula rusească Taman. Suprafaţa Mării Azov este împărţită de Ucraina şi Rusia.

În 2003, cele două ţări au semnat un acord bilateral care stipulează că navele militare ucrainene au dreptul să treacă liber prin strâmtoarea Kerci.