Oficial, nu importăm niciun kilogram de zahăr din Ucraina. În realitate, magazinele şi pieţele din nordul ţării sunt invadate de zahăr din ţara vecină. E mai ieftin cu un leu, doi decât cel autohton şi se vinde fără acte. Adică e adus prin contrabandă. Deşi pe piaţă apare tot mai mult şi mai mult astfel de zahăr, autorităţile spun că fenomentul nu este grav.

Bălţi. Piaţa agricolă centrală. Comercianţii de zahăr stau la vedere. E sufient să te apropii şi toţi recunosc că aduc zahăr din Ucraina.

"Zahărul e ucrainesc. E mai dulce decât cel moldovenesc şi e mai ieftin", spune un comerciant.

"E ucrainesc, din sfeclă de zahăr", declară alt comerciant.

"Eu îţi explic – ucrainesc. Te duci peste drum. Uitaţi-vă, sacul este alb, curat. Iată, acesta-i ucrainesc. Eu îţi explic că acolo-i ieftin. Nu-i ca la noi. În bani de ai noştri, acolo e vreo patru lei. Acesta moldovenesc e mai scump", a spus un al treilea vânzător.

Doar că vânzătorul de peste drum spune că zahărul pe care-l vinde în saci albi nu este din Ucraina, ci din Moldova. Greşit! Legislaţia noastră îi obligă pe producători să indice pe ambalaj locul fabricării. "E bun zahărul, e alb, e de al nostru, e din sfeclă. Aşa-i sacul, aşa l-au adus. Nu e ucrainesc, aşa e adus de la depozit", a declarat acesta.

Edineţ. Magazinele din preajma pieţei centrale.

"Zahărul e din Drochia. Nu ştiu de ce pe sac nu scrie nimic, întrebaţi şefa", a spus un vânzător.

Mergând la magazinul de alături aflăm însă că: " En gros peste tot este ucrainesc. Cei care spun că e din Drochia mint, de fapt e din Ucraina. Sacul din Ucraina este totul alb. Totul e alb, e ucrainesc. Pe cel moldovenesc este indicată originea. Dacă nu este scris, atunci nu este din Moldova, nu-i credeţi", a explicat sursa.

În piaţă aflăm că putem cumpăra cantităţi mari de zahăr, doar că fără acte: "Zece tone? Nu sunt probleme. Doar cheş. Şi noi nu vă dăm niciun fel de documente".

În timp ce zahărul de contrabandă este vândut la vedere, poliţia are doar o singură reţinere.

"Un locuitor al raionului Briceni a fost reţinut la nordul ţării, cu 5 tone de zahăr. Noi bănuim că este de origine ucrainească. Fenomenul este recent, este luat în vizorul poliţiei. Şi urmează a fi investigat", a comunicat Ruslan Grosu, specialist principal Direcţia de investigare a fraudelor, MAI.

Şi dacă, cel puţin partea de nord a ţării inundă în zahăr de contrabandă, de ce poliţia a depistat atât de puţine cazuri?

"Intervenţia organului poliţienesc în locurile de stocare prevede unele momente de procedură. Inclusiv percheziţionarea unui local necesită autorizarea instanţei de judecată prin intermediul procurorului. Iată toată procedura asta durează în timp şi din cauza aceasta, ea nu poate fi executată imediat", a explicat Ruslan Grosu.

"Zahărul din Ucraina pătrunde pe piaţa R. Moldova prin diferite posibilităţi, prin bacuri plutitoare, prin transportul care este trecut în Moldova, cu luntrile, cu transportul de mare tonaj, cu camioanele. Apoi el se depozitează în depozite clandestine pe teritoriul R. Moldova şi este scos în piaţă la realizare", afirmă Valeriu Troenco, expert în probleme de securitate economică.

Cert este că în urma acestei situaţii, au de suferit cel mai mult producătorii autohtoni, al căror zahăr rămâne în depozite.

"Din cauza contrabandei masive de zahăr din Ucraina, noi am simţit o scădere bruscă a vânzărilor începând cu luna mai, iar acum, în luna iunie, vânzările noastre au scăzut practic de două ori în comparaţie cu ceea ce a fost în anii precedenţi. Pentru noi asta înseamnă distrugere, distrugerea industriei", a subliniat Octavian Armaşu, director financiar, Fabrica de zahăr din Drochia.

"În situaţia când pieţele Federaţiei Ruse şi Uniunii Europene sunt închise pentru zahărul ucrainean, ne putem aştepta ca surplusul să fie adus prin contrabandă în Moldova şi din cauza aceasta, vor pierde atât bugetul Moldovei, cât şi consumatorii şi producătorii de zahăr din Moldova", atenţionează Bartoş Ţmoh, purtător de cuvânt, Fabrica de zahăr din Cupcini.

Datele neoficiale arată că 80 la sută din zahărul vândut în pieţele din ţară este de contrabandă.

"Volumul este foarte mare, noi nu vorbim despre nişte amatori care au adus o camionetă, două de zahăr. Atunci când volumul este mare, atunci acest lucru e organizat, cineva stă în spatele lor", a precizat Octavian Armaşu, director financiar, Fabrica de zahăr din Drochia.

Cercul vicios al efectelor negative nu se opreşte aici. Dacă fenomenul contrabandei nu va fi contracarat, vor avea de suferit şi crescătorii de sfeclă de zahăr.

"Creditorii principali sunt fabricile de procesare a sfeclei şi dacă ei n-au realizare acum, n-au resurse financiare ca să ne finanţeze pe noi, şi dacă n-au de unde să ne finanţeze pentru roada anului viitor, noi suntem paralizaţi. La ziua de azi când sfecla este într-o aşa stare, investiţiile la un hectar, directe, se ridică la aproape 1.000 de euro", a declarat Nicolae Moraru, preşedintele Asociaţiei producătorilor de sfeclă de zahăr.

"Pericolul contrabandei care ne urmăreşte permanent este explicat prin aceea că graniţa la hotar cu Transnistria este slab controlată. Organele de poliţie pot întreprinde un şir de raiduri, de control în pieţele din R. Moldova cu verificarea zahărului care este pus în realizare", a explicat Valeriu Troenco, expert în probleme de securitate economică.

Şi dacă până la realizarea reportajului, poliţia avea doar o singură reţinere pe un caz de contrabandă cu zahăr, în timpul filmării materialului, oamenii legii s-au autosesizat şi au mai depistat câteva cazuri la Bălţi. Deci… dacă se vrea, se poate...

Nu doar contrabanda îi sufocă pe producătorii autohtoni, ci şi politicile fiscale ale statului. Ministerul Finanţelor intenţionează să majoreze, de la anul, Taxa pe Valoare Adăugată pentru producţia agricolă, de la 8 la 20 de procente. Guvernul intenţionează să o instituie pentru a garanta principiul de impozitare echitabilă a producătorilor, dar şi la recomandarea Fondului Monetar Internaţional. Ministerul Finanţelor a refuzat să vorbească cu noi despre acest subiect. În schimb, producătorii autohtoni ştiu cum vor resimţi efectele.

"Majorarea cotei va influenţa scumpirea preţurilor la mai multe produse alimentare. Probabil că se vor scumpi conservele, sucurile, dulciurile. Este aproape sigur că va creşte şi contrabanda zahărului din Ucraina", consideră Bartoş Ţmoh, purtător de cuvânt Fabrica de zahăr din Cupcini.

"Având zahăr de contrabandă, noi nu putem să majorăm preţul şi dacă se mai majorează TVA-ul, riscurile ar fi ca întreprinderile de zahăr să se închidă, să nu se mai cultive sfeclă de zahăr în Moldova", avertizează Octavian Armaşu, director financiar, Fabrica de zahăr din Drochia.

Anual, producţia autohtonă de zahăr nu depăşeşte 130 de mii de tone. Consumul anual pe piaţa internă este de 70 de mii de tone. Restul merge la export.