Copilărie dependentă de insulină. Povestea tristă a unui băieţel a cărui viaţă se ţine pe un fir de aţă
La doar şase ani depinde de insulină. Este povestea tristă a unui băieţel a cărui viaţa se ţine ca un fir de aţă de aparatul de măsurat glicemia, un dispozitiv fără de care i-ar fi foarte greu să controleze boala. Micuţul este nevoit să primească tratament permanent cu insulină, adică mai multe injecţii pe zi şi monitorizare continuă a glucozei în sânge.
Obosit de la împunsături, unica salvare a micuţului este o pompă, pentru care însă familia nu are bani.
Artiom are şase ani şi, chiar dacă boala îl macină, este un băiat vesel şi foarte energic. În spatele unei copilării aparent frumoase se ascunde o boală incurabilă – diabetul zaharat.
Degetele copilului sunt brăzdate de cicatrici şi de urme ale înţepăturilor. Deşi este obişnuit deja cu această durere, copilul spune că ar vrea să scape de ea.
Iar după fiecare măsurare vine o nouă injecţie cu insulină, în burtă sau în muşchii de la picioruşe. Lângă toate medicamentele, pe masă stă şi un caiet în care mama micuţului scrie fiecare gram de mâncare şi fiecare pas pe care îl face.