Patru copii din Capitală îşi petrec viaţa într-un azil pentru bătrâni şi invalizi. Micuţii locuiesc aici cu părinţii, care sunt şi singurii lor prieteni. Marea bucurie a celor patru minori vine odată cu începutul anului şcolar. Doar atunci ei mai pot să comunice cu semenii lor.

Ruslan Bădiţă de zeci de ani trăieşte în azilul pentru bătrâni şi invalizi din Capitală. Aici bărbatul şi-a întâlnit şi soţia, care i-a adus pe lume un băieţel. Astăzi fiul lui Ruslan are 15 ani.

"Aici nu este locul potrivit pentru copii. Nu e vorba de legislaţie, ci de faptul că ei se plictisesc. Sunt foarte multe persoane în etate aici, iar copiii au nevoie de copii de vârsta lor", a menţionat tatăl băiatului.

Fiul lui Ruslan a crescut împreună cu alţi trei copii, aduşi pe lume tot în acest azil. Părinţii celor trei minori, ca şi Ruslan, sunt invalizi şi sunt nevoiţi să trăiască aici.

"Mediul deprimant pe care îl văd în jur şi situaţiile mai dramatice, probabil legate de neputinţa unor bătrâni sau persoanelor cu dizabilităţi, bineînţeles că va lăsa repercursiuni asupra lor. Se poate întâmpla să crească mai depresivi", a afirmat psihologul Daniela Terzi-Barbăroşie.

Psihologii recomandă autorităţilor să deschidă centre speciale pentru asemenea familii. Reprezentanţii Ministerului Muncii susţin însă, că statul nu are bani pentru a îmbunătăţi modul de viaţă al acestor copii.

"La moment, statul nu dispune de apartamente sociale. Aceste familii stau în rând la evidenţa autorităţilor publice locale pentru asigurarea cu spaţiu locativ", a declarat şefa Direcţiei Asistenţa Socială, Julieta Popescu.

Pentru întreţinerea unui copil la azilul de bătrâni şi invalizi din Capitală, statul cheltuieşte lunar câte patru mii de lei.