Poarta Moldovei spre Mare, o fâşie de teren pe malul Dunării, are numai 400 de metri. Cu toate acestea, ţara noastră se poate lauda cu o flotă comercială de 485 de fanioane. Pavilionul Moldovei este atât de solicitat de companii maritime pentru că le permite să platească taxe mai mici, iar corăbiile care nu mai sunt bune de nimic pot fi mai uşor trimise la fier vechi. În schimbul dreptului de a folosi tricolorul, ţara câştigă anual în jur de 10 milioane de lei.

Oficial, in Moldova sunt înregistrate tocmai 485 de corăbii. Cele mai multe, 75 la număr, sunt din Insulele Marshall , după care 35 de nave îşi au proprietarii în Panama, iar alte 27 de corăbii aparţin unor companii care se află tocmai în insulele Seychelles.

Interesant este că şi Statele Unite ale Americii, dar şi Marea Britanie, Norvegia, Grecia şi Turcia au câteva corăbii pe care e arborat drapelul ţării noastre. Nicio navă din cele 485 nu aparţine vreunui om de afaceri din Moldova.

''Cred că în bazinul Mării Negre noi suntem lideri în mărime de tirane'', a spus căpitanul Portului Internaţional Giurgiuleşti, Petru Codreanu.

Nave sub pavilion moldovenesc pot fi văzute în porturile din multe ţări din lume, dar aici în Portul Internaţional Giurgileşti acestea ajung foarte rar. În schimb pe corăbiile de aici flutură drapele ale altor state.

De de ce atât de multe ţări preferă să-şi înregistreze navele anume în Moldova?

''Serviciile pe care noi le prestăm contra plată sunt avantajoase cât de cât. Nu sunt cele mai scumpe, nici cele mai ieftine'', mai spune căpitanul Portului Internaţional Giurgiuleşti, Petru Codreanu.

''Toate navele maritime înregistrate în Moldova au termenul de exploatare depăşit. Nu există o limită de vârstă cu referire la navele maritime'', a menţionat expertul în dreptul transporturilor Iurie Mihalache.

În medie, pentru o corabie, proprietarul plăteşte Moldovei în jur de trei, patru mii de dolari.

Pe plan internaţional, din cauza uşurimii în acordarea dreptului de arborare a pavilionului ţării, Moldova nu are o imagine tocmai bună. Deja de patru ani suntem în lista neagră a Memorandumului de la Paris.

Autorităţile susţin că depun eforturi pentru ca ţara noastră să fie scoasă din acea listă neagră. De aceea s-au apucat să efectueze audit la mai multe societăţi de clasificare care oferă acte privind starea tehnică a navelor.

''De multe ori inspectorii când efectuează testarea tehnică, le eliberează certificate închizând ochii la mici deficienţe'', a conchis căpitanul Portului Internaţional Giurgiuleşti, Petru Codreanu.

În ultimii ani coeficientul în baza căruia Moldova este ţinută în lista neagră, s-a diminuat considerabil, de la 3,31 de puncte la 1,95.