În anul 2017, Coreea de Nord a testat nervii comunităţii internaţionale şi a lansat rachete în pofida tuturor sancţiunilor şi ameninţărilor. Acţiunile Coreei Nord au sfidat direct Statele Unite, iar ca urmare, retorica războinică dintre Donald Trump și Kim Jong-Un a atins cote majore.

"Omul-rachetă se află într-o misiune sinucigașă pentru el și pentru regimul său", a menţionat preşedintele SUA. 

"Dacă ei cred că ne vor speria cu acest lătrat de câine, atunci acesta este un vis prost", a precizat  ministrul de Externe al Coreei de Nord, Yong Ho.

În doar primele cinci luni ale anului 2017, Coreea de Nord a testat tot atâtea proiectile, dar şi o bombă cu hidrogen, considerată cea mai puternică armă de distrugere în masă.

"Coreea de Nord continuă să provoace comunitatea internaţională prin aceste teste. Astfel de acţiuni nu vor ajuta însă Phenianul să-şi rezolve problemele", a spus ministrul Unificării al Coreei de Sud, Lee Duk-Haeng.

"Acest test reprezintă o încălcare a rezoluției Consiliului de Securitate al ONU. Japonia nu va tolera ca această ţară să continue provocările. Noi protestăm faţă de ele", a conchis secretarul cabinetului de miniştri din Japonia, Yoshihide Suga.

Acţiunile Coreei de Nord au fost şi sunt monitorizate atent de comunitatea internaţională. Pentru a afla dacă ţara pregăteşte noi teste, peninsula este urmărită de pe sateliți. În această ţară izolată, condusă de un regim totalitar, comunicațiile sunt strict supravegheate. Localnicii au acces limitat la Internet, iar de pe cartelele SIM, din singura reţea disponibilă, nu pot fi efectuate apeluri internaţionale. Cu toate acestea, oamenii fac rost de cartele sud-coreene şi îşi sună rudele din afara ţării. De cele mai multe ori, acestea sunt ascunse în pungi de plastic şi îngropate pe dealuri, în afara oraşelor sau comunelor. Pentru a nu fi prinşi, oamenii folosesc cartelele doar o singură dată şi poartă convorbiri care nu depăşesc două minute. Apelurile internaţionale sunt considerate infracţiuni deosebit de grave, pentru a evitat scurgerile de informaţii. De cele mai multe ori, despre planurile Phenianului se află datorită agenţilor secreţi.

La mijlocul lunii aprilie, Statele Unite au avertizat şi că vor lansa un atac preventiv asupra Coreei de Nord dacă vor avea dovezi clare că țara pregătește un nou test nuclear. Drept răspuns, Phenianul a anunțat că nu se va lăsa intimidat şi a ameninţat că va devasta fără milă SUA.

"Vom lansa cel mai dur și necruțător contraatac împotriva SUA. Atât timp cât SUA vor continua să ne ameninţe, noi vom merge mai departe cu programul nostru de autoapărare, programul de construire a capacităților noastre militare și nucleare", a declarat Han Song Ryol, viceministrul nord-coreean de Externe.

În data de 29 aprilie, preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a făcut o sută de zile de la învestire. Şi în cadrul discursului susţinut cu această ocazie, l-a ameninţat pe Kim Jong-Un.

"Avem o mare problemă. Cineva face lucruri care nu trebuie făcute. Este responsabilitatea mea să pun capăt acestui dezmăț", a menţionat Trump.

Chiar şi aşa, în data de 4 iulie, Coreea de Nord a testat o rachetă intercontinentală cu o rază de acţiune de peste 5500 de kilometri. Drept urmare, Coreea de Sud şi Japonia şi-au convocat de urgență Consiliile de Securitate.

"Armata noastră este pregătită să facă faţă provocărilor Coreei de Nord", a precizat Roh Jae-Cheon,  reprezentant al armatei din Coreea de Sud.

Coreea de Nord a reuşit să trezească cu adevărat furia Occidentului, în noaptea de 3 spre 4 septembrie. Atunci, regimul de la Phenian a testat o nouă bombă cu hidrogen, care, potrivit specialiştilor, ar fi fost de opt ori mai puternică decât bomba atomică lansată deasupra orașului Hiroshima în 1945.

În momentul exploziei, în Peninsula coreeană a fost resimţit un cutremur puternic de 6,3 pe Richter. În replică, autorităţile sud-coreene au anunţat că vor permite Washingtonului să amplaseze pe teritoriul său cele mai puternice arme, iar Statele Unite, Japonia, Rusia şi China au declarat că această provocare nu va rămâne nepedepsită. În urma exploziei, a fost solicitată de urgenţă o întrunirea a Consiliului de Securitate al ONU.

"Credem că cutremurul nu a fost unul natural, ci a fost provocat de un test nuclear efectuat de Coreea de Nord. Este absolut inacceptabil dacă Coreea de Nord a efectuat un alt test nuclear și trebuie să protestăm puternic", a subliniat Shizo Abe,  premirul japonez.

"Drept răspuns la provocările repetate ale Coreei de Nord, vrem să elaborăm, împreună cu comunitatea internaţională, cele mai dure pedepse", a menţionat Chung Eui-Young, șeful sud-coreean al consiliului de securitate,

La reuniunea Organizaţiei Naţiunilor Unite, care a avut loc două zile mai târziu, ambasadoarea Statelor Unite, Nikky Haley a condamnat dur testul nuclear. Diplomatul a cerut pentru Coreea de Nord cele mai dure sancţiuni posibile şi a propus negocierea unui nou set de pedepse.

"Războiul nu este niciodată un lucru pe care Statele Unite şi-l doresc. Nu vrem asta, dar răbdarea ţării mele nu este nelimitată. Doar cele mai puternice sancţiuni pot rezolva problema pe cale diplomatică", a declarat ambasadoarea americană la ONU.

Şi ambasadorii Franţei şi Marii Britanii la ONU au cerut să fie luate noi măsuri împotriva regimului de la Phenian: "Franţa cere de la Consiliul de Securitate un răspuns rapid, ferm şi unitar."

"Consiliul de Securitate trebuie să condamne acest test şi întregul program nuclear al Coreei de Nord", a afirmat Mattew Rycroft,  ambasadorul Marii Britanii la ONU.

Pe de altă parte, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin a declarat că sancţiunile impuse Phenianului sunt măsuri inutile, dar nu a propus o soluţie nouă.

"Rusia condamnă testele efectuate de Coreea de Nord. Credem că acestea au un caracter provocator, dar recurgerea la orice fel de sancţiuni în acest caz este inutilă şi ineficientă. Vor mânca iarbă, dar nu vor renunţa la programul nuclear, dacă nu se vor simţi în siguranţă", a conchis liderul de la Kremlin.

Războiul declaraţiilor a atins punctul culminant când șeful Casei Albe
ameninţat Coreea de Nord, de la tribuna ONU, cu distrugere totală şi l-a numit pe dictatorul Kim "omul-rachetă".

"Omul-rachetă se află într-o misiune sinucigașă pentru el și pentru regimul său. Nicio națiune de pe Pământ nu are interesul să vadă această bandă de infractori care se înarmează cu rachete și cu arme nucleare", a spus Donald Trump.

Liderul nord-coreean i-a răspuns cu aceeaşi monedă şi a spus despre omologul său american că este un "deranjat mintal" și "un ramolit". Preşedintele SUA a fost insultat şi de Ministrul de Externe de la Phenian, Ri Yong Ho.

"Dacă ei cred că ne vor speria cu acest lătrat de câine, atunci acesta este un vis prost", a precizat ministrul de Externe al Coreei de Nord.

În data de 2 octombrie, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg a efectuat o vizită în Coreea de Sud. În cadrul acesteia, oficialul a avertizat că un eventual război în Peninsula Coreeană ar fi catastrofal nu doar pentru oamenii din regiune, dar şi pentru întreaga planetă.

"Accentul se pune acum pe modul în care putem exercita presiuni asupra Coreei de Nord, pentru a-i determina să se angajeze în discuții constructive reale. Am şi văzut câteva mișcări în direcția corectă, deoarece ONU a convenit asupra unor sancțiuni suplimentare", a declarat Jens Stoltenberg.

Imediat după Stoltenberg, preşedintele SUA, Donald Trump a început un turneu de 12 zile în Asia. Oficialul a ajuns în Japonia, Coreea de Sud, China, Vietnam şi Filipine. Principalul subiect discutat cu oficialii din cele cinci ţări a fost Coreea de Nord. Ajuns în Seul, liderul de la Casa Albă a avertizat regimul nord-coreean să nu subestimeze Statele Unite.

"Nu ne vom lăsa intimidaţi. Toate națiunile responsabile trebuie să își unească forțele pentru a izola regimul brutal din Coreea de Nord", a afirmat preşedintele SUA.

Pentru a călători în afara ţării, locuitorii Coreei de Nord trebuie să primească o permisiune specială din partea regimului de la Phenian. Documentul este foarte greu de obţinut, iar cele mai multe cereri sunt respinse. Anume din această cauză, cu riscul vieţii, mulţi dintre ei iau decizia de a fugi din ţară. Armata SUA a difuzat înregistrările făcute în ziua în care unul dintre soldaţii nord-coreeni a dezertat în Coreea de Sud prin zona de securitate care separă cele două ţări. Camerele de supraveghere instalate în zonă arată cum dezertorul a luat un vehicul şi a trecut graniţa Coreei de Nord. Acesta a abandonat maşina şi a luat-o la fugă prin pădure, urmărit de alţi camarazi care au tras asupra lui. A fost grav rănit şi s-a prăbuşit. Soldaţii sud-coreeni au observat că militarul e încă în viaţă şi l-au scos din zona de securitate. Comandamentul trupelor Naţiunilor Unite, care supraveghează armistiţiul din regiunea de graniţă, a protestat oficial.

"Echipa specială de anchetă a stabilit că militarii nord-coreeni au violat armistiţiul pentru că au folosit armamentul în zona demilitarizată şi pentru că au traversat, temporar, această zonă", a precizat Chad Carroll, purtător de cuvânt, Comandamentul ONU.

Soldatul nord-coreean a fost transportat la un spital din Coreea de Sud, unde a fost operat de două ori. Medicii au declarat că dezertorul a avut o cerere mai puţin obişnuită: să asculte muzică pop sud-coreeană.

Solicitarea e explicată prin faptul că în Coreea de Nord această muzică e interzisă. Totuşi, în zona demilitarizată, sud-coreenii au instalat megafoane puternice care difuzează muzică şi ştiri. Tehnica e utilizată de Seul pentru a oferi nord-coreenilor din zona de graniţă informaţii necenzurate, precum şi cele mai recente cântece.

Dezertorul nord-coreean suferă de pneumonie şi de hepatita B. În plus, doctorii au descoperit că intestinele sale sunt contaminate de paraziţi. Cel mai probabil, cauza o constituie mâncarea stricată sau preparată insuficient.

La sfârşitul lunii noiembrie, Coreea de Nord a testat o nouă rachetă intercontinentală în prezenţa liderului Kim Jong-Un, care a declarat mândru că ţara sa și-a îndeplinit obiectivul de a deveni un stat nuclear. Regimul comunist susţine că proiectilul ar putea atinge teritoriul Statelor Unite.

Racheta s-a autodistrus pe teritoriul Coreei de Nord. Statele Unite sunt îngrijorate că Phenianul ar putea lovi insula americană Guam din vestul Pacificului, aflată la aproximativ trei mii de kilometri de peninsula coreeană. Totuşi, guvernatorul acesteia, Eddie Calvo susţine că avertismentul Phenianului nu reprezintă o ameninţare pentru insulă, iar armata americană este bine pregătită să riposteze atacului.

"Armata americană are toate forţele pregătite pentru a apăra nu doar insula Guam, dar şi întreaga ţară", a menţionat guvernatorul din Guam.

Chiar dacă autorităţile americane dau asigurări că populaţia de pe Guam este în siguranţă, oamenii se tem de un eventual atac:

"Sunt alarmat. Nu trebuie să fim intimidați. Trebuie să fim în continuare puternici".

"Oamenii din Guam ar trebui să fie pregătiţi. Toată lumea se teme, deoarece avem de-a face cu puteri imprevizibile".

În ultimii ani, Statele Unite, Coreea de Sud şi Japonia au mobilizat soldaţi, nave şi avioane militare în preajma Coreei de Nord pentru a ţine sub control autorităţile de la Phenian şi a le împiedica să dezvolte noi rachete balistice şi arme nucleare. 

Statele Unite şi-au adus aproape 29 de mii de soldaţi în şase baze militare sud-coreene şi aproximativ 47 de mii în şase unităţi din Japonia. De asemenea, americanii au mobilizat în apropiere de Coreea de Nord o flotă militară. La bordul acesteia se află aproximativ 70 de avioane şi elicoptere de luptă, gata de un eventual conflict. 

Washingtonul a amplasat şi un performant sistem antirachetă în Coreea de Sud. Acesta a intrat în posesia forțelor armate sud-coreeane de la baza militară din Seongju şi include lansatoare de rachetă, facilități de comandă și control, precum și un radar.

Pentagonul ia în serios avertizarea, întrucât nord-coreenii dispun de proiectile care pot zbura până la 6.500 de kilometri. În cazul în care Phenianul ar ataca Statele Unite, rachetele ar putea lovi insula americană Guam şi statul Alaska. În privinţa dotărilor militare, Coreea de Nord este net superioară vecinului din sud.

Phenianul dispune de 700 de mii de soldaţi activi şi tocmai 4,5 milioane în rezervă. Asta în timp ce Coreea de Sud are 625 de mii de militari activi şi aproximativ trei milioane în rezervă.

În ceea ce priveşte tehnica de război, Coreea de Nord are peste 900 de avioane militare, 4.200 de tancuri şi 70 de submarine. În acelaşi timp, Coreea de Sud deţine peste 1450 de avioane, cam 2400 de tancuri şi 15 submarine. Coreea de Nord şi Coreea de Sud s-au divizat după anul 1945. Atunci, Phenianul era susţinut de Rusia şi China, iar Seulul avea sprijinul Marii Britanii şi al Statelor Unite.