Parlamentul European, cea mai cunoscută şi reprezentativă dintre instituţiile europene, adoptă şi modifică legi care influenţează direct vieţile a peste jumătate de miliard de oameni. Bazele acestui organ fundamental al UE au fost puse în secolul trecut, odată cu crearea comunităţii europene. 

În 1951, atunci când Europa îşi revenea după cel de-al Doilea Război Mondial, Franţa, Germania, Italia, Belgia, Olanda şi Luxemburg semnau Tratatul de la Paris, prima piatra pusă la temelia Uniunii. 

A fost creată atunci Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, care a permis formarea unei pieţe comune. Astfel, fostele națiuni inamice din cel de-al Doilea Război Mondial foloseau în comun producția de cărbune și oțel, cele mai solicitate materii prime în industrie. 

În 1952, la prima ședință a Adunării Parlamentare din Strasbourg, au participat 78 de membri ai parlamentelor naționale din cele şase state. 

În 1957, cele şase state au decis aprofundarea relaţiilor economice şi cooperarea în domeniul nuclear. Astfel a fost semnat Tratatul de la Roma, care a dus la crearea Comunităţii Economice Europene şi Comunităţii Europene a Energiei Atomice. În 1962, Adunarea Parlamentară e redenumită şi devine Parlamentul European. 

La începutul anilor '70, celor şase state fondatoare ale comunităţilor europene li se alătură încă trei: Danemarca, Irlanda şi Marea Britanie. În 1979, sunt organizate primele alegeri directe pentru Parlamentul European, iar Simone Veil din Franţa, o supravieţuitoare a lagărului de exterminare de la Auschwitz devine primul preşedinte al legislativului. 

Între 1980 şi 1990, Comunităților Europene li se alătură Grecia, Portugalia şi Spania, iar numărul statelor membre ajunge la 12. În 1986, a fost semnat Actul Unic European care prevede libera circulație a mărfurilor, persoanelor, serviciilor și capitalurilor. 1992 este anul în care a fost semnat actul care a stat la baza creării Uniunii Europene aşa cum o ştim astăzi. Este vorba despre Tratatul de la Maastricht, intrat în vigoare în 1 noiembrie 1993.

La mijlocul anilor '90, la UE au aderat Austria, Finlanda şi Suedia.

În 1999, a fost lansată moneda euro, care a fost folosită în primii trei ani doar pentru contabilitate și plăți electronice. În 2002 au fost puse în circulaţie primele monede și bancnote euro. În 2004, familia Uniunii Europene se măreşte cu încă zece membri, dintre care opt erau foste ţări comuniste. România şi Bulgaria aderă la UE în 2007, iar în 2013, Croaţia devine cel de-al 28-lea stat membru al UE.

Aceasta este componenţa blocului comunitar la ora actuală. În prezent, Uniunea Europeană traversează o perioadă de criză. Pe de o parte, efectele politicii legate de imigranţi au creat disensiuni între statele membre, iar negocierile comerciale cu Statele Unite în privinţa taxelor vamale nu au adus rezultatele scontate.

În plus, influenţa tot mai mare a partidelor eurosceptice, extremiste sau naţionaliste din parlamentele naţionale au ecou şi în legislativul comunitar. Pe de altă parte, în ultimii ani, orașele europene au fost ţinta unor atentate teroriste, soldate cu sute de morţi şi mii de răniţi. O altă provocare o constituie decizia Marii Britanii de a părăsi UE, o premieră în istoria blocului comunitar.