Coconul de mucus semăna cu cele pe care lipitorile le depun în prezent. Din acest motiv, cercetătorii nu i-au dat prea mare importanţă. La o analiză mai atentă însă, aceştia au găsit fosila unui organism de aproximativ 25 de microni (gros cât un fir de păr).

Animalul găsit este similar cu organismele din specia Vorticella. Acestea sunt animalele primordiale, organisme simple, formate dintr-o singură celulă. Protozorul găsit în cocon avea un corp în formă de potcoavă şi o coadă de două ori mai lungă decât corpul.

Vietatea microscopică a trăit în Triasicul Târziu, atunci când planeta era mult mai caldă şi în Antarctica existau păduri tropicale dese.

În urma cercetărilor, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că a fost una din cele mai rapide vietăţi ce au trăit pe Terra, ţinând cont de dimensiunile lui. Acesta îşi arcuia coada şi se deplasa pe o anumită suprafaţă. Dacă ar fi avut dimensiunea unui om ar fi putut să străbată distanţa a trei terenuri de fotbal în doar o secundă.

Poate mai important decât creatura în sine este modul în care aceasta s-a păstrat. O vietate aproape imposibil de văzut cu ochiul liber a reuşit să reziste unor schimbări de nivel planetar. Conservarea organismelor moi este considerată aproape imposibilă. Norocul cercetătorilor este că aceasta a fost închisă în interiorul coconului de mucus, care s-a întărit rapid şi a impiedicat degradarea. Noroiul a avut şi el o influenţă, protejând invelişul de mucus milioane de ani până s-a transformat în sediment.

Astfel de descoperiri sunt foarte importante în lumea ştiinţei, ele ajutând cercetătorii să studieze viaţa şi modul în care a evoluat lumea. Acesta este a doilea caz de vietăţi preistorice descoperite în coconi de mucus, după ce în Svalbard a fost descoperit un vierme vechi de 125 de milioane de ani.