O populație mai bogată ar putea reprezenta sfârșitul marilor religii, spun oamenii de știință specializați în evoluționism.

Conform unui studiu realizat anul trecut de WIN/Gallup International, 63% din populaţia lumii s-a declarat religioasă, dar oamenii de ştiinţă susţin că principalele religii ale lumii, printre care creştinismul, islamismul, iudaismul, hinduismul şi budismul vor dispărea treptat, dar sigur.

Potrivit echipei de cercetători condusă de Nicolas Baumard, aceste religii s-au dezvoltat pe baza diferenţelor dintre clasele sociale și din nevoia de a le minimaliza, scrie playtech.ro.

De asemenea, Nicolas Baumard consideră că bogăția și bunăstarea au dus la încetinirea stilului de viață al oamenilor.

Elita de acum 2.500 de ani era mai puțin activă sexual, mai puțin agresivă și, în mare parte, avea un stil de viață mai alert.

„Bogăția are efecte previzibile asupra motivației oamenilor și sistemelor de recompensă, mutând indivizii de la strategii bazate pe o viață în ritm alert către strategii bazate pe o viață mai lentă, bazată pe tehnici de autocontrol și interacțiuni cooperative”, susține specialistul, precizând că astăzi se nasc mult mai puţini copii sau sunt concepuţi la vârste mult mai târzii.

Totuși, doar reprezentanţii elitei din Egiptul Antic, Mesopotamia şi cei care locuiau în zonele din estul Mediteranei începuseră să adopte acest stil de viaţă, restul populaţiei continuând să aibă un stil de viaţă precar şi să moară la vârste fragede.

Pentru a împiedica resimțirea acestor diferențe într-un mod pregnant, elita a început să promoveze venerarea zeilor moralizatori, ca o modalite de a împiedica masa populaţiei să le ocupe poziţiile.

Mai clar, cercetătorii spun că aceste religii s-au dezvoltat pe baza diferenţelor dintre clasele sociale. Datorită faptului că ofereau oamenilor principii morale după care să trăiască, sistemele de credinţă au ajutat, mai mai mult sau mai puţin, la dizolvarea acestor discrepanţe.

Totodată potrivit unor date, persoanele mai sărace sunt și mai religioase.