De astăzi, creştinii ortodocşi intră în Săptămâna Patimilor, numită şi Săptămâna Mare, ultima din Postul Paştelui. În această perioadă, credincioşii se pregătesc de sărbătoarea Învierii lui Hristos prin abţinere de la cele lumeşti şi prin rugăciune. Tradiţia spune că în următoarele zile se ţine post aspru şi se mânâncă abia după asfinţitul soarelui.

Potrivit tradiţiei, în Lunea Mare se pomeneşte pilda despre smochinul fără rod pe care l-a blestemat Isus. Copacul simbolizează sufletul ce nu aduce roade duhovniceşti. În această zi credincioşii mănâncă produse fără ulei.

În Marţea Seacă, gospodinele nu muncesc din greu, iar bărbaţilor le sunt permise, până în Miercurea Mare, lucrările agricole. În a treia zi din săptămână, credincioşii îşi amintesc de păcătoasa care se pocăieşte în faţa Domnului şi de Iuda, ucenicul care L-a vândut pe Hristos. Biserica permite să se bea vin cu pelin.

În Joia Mare, în biserici are loc Denia celor 12 Evanghelii şi se aminteşte despre spălarea picioarelor Apostolilor de către Mântuitorul Hristos şi Cina cea de Taină. Gospodinele coc pască şi vopsesc ouăle. Tradiţia spune că în această zi, morţii se întorc la casele lor. În cimitire se aprind focuri. Iar creştinii duc la biserică vin şi colaci şi le dau de pomană.

În Vinerea Patimilor, cunoscută şi ca Vinerea Seacă sau Neagră, în biserici nu se oficiază Sfânta Liturghie. Este ziua în care Hristos a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru mântuirea neamului omenesc. Este o zi de post sever, în care nu se bea şi nu se mănâncă nimic, până nu se scoate din biserică Sfântul Aer. Sâmbătă se sacrifică mielul şi se fac ultimele pregătiri de Paşte. Înainte să meargă la slujba de înviere, fiecare gospodină îşi pregăteşte cu grijă coşul ce urmează a fi dus la biserică, pentru sfinţire.