Creştinii ortodocşi marchează Sâmbăta Paştelui. Ce ritualuri oficiază bisericile
Astăzi este Sâmbăta Mare ori Sâmbăta Patimilor. I se mai spune şi Ziua Tăcerii.
Pentru credincioşi este o zi de profundă tristeţe, dar totodată şi de bucurie lăuntrică: este ajunul Duminicii Învierii lui Hristos. Tot în Sâmbăta Mare se sacrifică mielul, iar gospodinele fac ultimele pregătiri de Paşte.
În Sâmbăta Mare, Biserica aminteşte de îngroparea Mântuitorului Hristos şi coborârea lui în iad. Dimineaţa este oficiată Utrenia împreună cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, în timpul căreia preoţii scot veşmintele negre pentru a le înlocui cu cele albe.
În seara zilei, în toate locaşurile sfinte se cântă Prohodul Domnului. Preoţii scot Sfântul Epitaf sau sfântul Aer, relicva ce reprezintă chipul lui Hristos adormit. Bisericile sunt înconjurate de trei ori cu Sfântul Epitaf, ceea ce simbolizează cortegiul de îngropare a trupului Mântuitorului. La miezul nopţii, începe Utrenia Învierii care durează până spre dimineaţă.
Înainte să meargă la slujba de înviere, fiecare gospodină îşi pregăteşte cu grijă coşul ce urmează a fi dus la biserică, pentru sfinţire. În el se pun ouă roşii, pască şi o lumânare. Totul se acoperă cu cel mai frumos prosop pe care îl are gospodina, în semn de preţuire a sărbătorii pascale.
Tradiţia mai spune că în noaptea din Sâmbăta Mare nu se doarme, iar oamenii care merg la slujba de Înviere trebuie să poarte haine noi.