Biroul Migraţie şi Azil are nevoie de cel puţin încă o sută de angajaţi, ca să facă faţă valului de refugiaţi. De problemele cetăţenilor ucraineni, veniţi în ţara noastră, se ocupă doar patru specialişti. Mai este nevoie de un regulament actualizat cu privire la migraţie, ultima redacţie fiind aprobată în 2014. Situaţia a fost prezentată de conducerea Ministerului de Interne în cadrul audierilor organizate la Comisia parlamentară pentru securitate.
Secretarul de stat al MAI, Jana Costachi, afirmă că situaţia la Biroul pentru Migraţie şi Azil este una din cele mai mari provocări pentru Ministerul de Interne.

"Biroul Migraţie şi Azil este o structură absolut subdezvoltată din cadrul MAI. A fost o structură completamente pierdută în orice proces de reformă instituţională. Ei au rămas la ora actuală cu un număr extrem de mic de persoane. Direcţia Azil şi Reintegrare care trebuie să gestioneze cap-coadă este formată din 13 persoane. Total", a spus JANA COSTACHI, secretar de stat al MAI.

Directorul de la Migraţie, Mihai Vodă, precizează că fluxul de solicitanţi de azil a crescut enorm după ce a început războiul în Ucraina. Din 24 februarie au fost recepţionate 7 785 de cereri de azil, 88 la sută - anume de la cetăţeni ucraineni.

"Am fost nevoiţi să reorganizăm pe interior activităţile şi atribuţiile. Au fost implicate şi alte secţii din cadul Direcţiei. Până la aceasta perioadă, de sistemul de azil se ocupau patru persoane, pentru că anual pe an noi aveam până la 100 de cereri de azil", a declarat Mihai Vodă.

197 de persoane activează, în prezent, la Biroul Migraţie şi Azil. Pentru reformarea Biroului vor fi propuse modificări legislative, declară şeful Comisiei parlamentare pentru securitate, Lilian Carp.

"Criza refugiaţilor practic a scos în evidenţă mai multe probleme în activitatea acestor instituţii. Nu vorbim de calitate, noi vorbim despre faptul că numărul de personal unul mic. În timpul crizei a fost un băiat din Biroul Migraţie şi Azil care trei zile nu a ieşit din biroul de documentare. Ei au făcut un efort supraomenesc", a spus Lilian Carp.

O altă problemă dezbătută în cadrul Comisiei se referă la numărul mare de ilegalităţi la frontieră.

"Am înregistrat 1826 de cazuri de trecere ilegală a frontierei de stat, în care figurează 3338 de cetăţeni ucraineni. Anul trecut, spre exemplu, noi am avut 226 de cazuri. Este o creştere esenţială. Evident şi riscurile legate de frontieră nu ţin doar de migraţie ilegală, dar şi trafic de droguri, armament şi alte activităţi ilegale", a menționat ROSIAN VASILOI, şeful Poliţiei de Frontieră.

De la începutul războiului, peste 2,6 milioane de cetăţeni au traversat frontiera ţării noastre, dintre ei jumătate fiind ucraineni. În prezent, 78 de mii de cetăţeni ucraineni se află pe teritoriul Republicii Moldova.