Criza din Zona Euro ameninţă noi state
Criza din Grecia se adânceşte, spun autorităţile de la Atena. În Spania, situaţia devine tot mai incertă, iar italienii refuză să mai accepte alte măsuri de austeritate. Toate au ajuns să lovească până şi în cele mai stabile economii: Germania, Olanda şi Luxemburg.
Agenţia Moody's a modificat ratingul pentru trei state din Zona Euro de la "stabil" la "negativ". Este vorba despre Olanda, Germania şi Luxemburg, care deţin cel mai bun calificativ posibil, de triplu A. Experţii agenţiei de evaluare financiară şi-au motivat decizia prin faptul că marile economii ar putea fi nevoite să mărească ajutorul destinat ţărilor aflate în dificultate, precum Spania şi Italia. Un alt motiv este posibila ieşire a Greciei din Zona Euro, care, potrivit analiştilor, va avea efecte negative asupra tuturor statelor care utilizează moneda unică.
În ziua în care la Atena a venit misiunea creditorilor internaţionali, premierul Greciei avertizează că situaţia ar putea fi mai proastă decât se prognoza. Astfel, Antonis Samaras susţine că recesiunea economiei ar putea fi mai mare de 7 la sută. Oficialul a mai spus că nu se poate vorbi despre o redresare mai devreme de 2014. Principala forţă de opoziţie din Grecia a îndemnat Guvernul să nu mai colaboreze cu finanţatorii externi şi să respingă măsurile de austeritate cerute de aceştia, pentru că asta va însemna ieşirea Greciei din Zona Euro.
Şi în Spania creşte incertitudinea. Zvonurile că Madridul va solicita un program complet de ajutor de peste 300 de miliarde de euro stârnesc panică în rândul investitorilor străini. Şase regiuni spaniole sunt aproape de faliment. Autorităţile europene ar putea fi nevoite să aleagă pe cine să salveze. Asta pentru că banii necesari Spaniei reprezintă jumătate din bugetului Fondului European de Salvare. Ajutorul oferit acestei ţări ar minimaliza programele acordate deja Greciei, Irlandei şi Portugaliei şi ar spori presiunile asupra Italiei.
Italienii susţin că se sufocă din cauza măsurilor de austeritate. Câteva sute de primari din întreaga ţară au protestat la Roma, susţinând că visteriile localităţilor pe care le conduc rămân goale.