(22.54) Lavric: Trebuie să se eficientizeze sistemul de stat. Că se ceartă sau nu, asta nu contează.

(22.53) Mihăeş: Ei erau pe muchia de prăpastie. Liderii reali au pus în faţă alţi oameni, dar e nevoie de un an şi jumătate de stabiltate politică, să se reîntoarcă votul mixt care dezavantajează PCRM.

(22.52) Andronic: Nu ştiu dacă vor avea de învăţat, dar vor trebuie să înghită această pastilă amară. 

(22.50) Petruţi: Lecţia acestui sondaj e că politicienii au invitat în propria sufragerie cetăţenii şi au făcut ceva nu tocmai frumos mirositor, iar cetăţenii i-au răspuns că vor face aşa ca în sondaj. Nu îl învidiez deloc pe premier, pentru că a preluat un bagaj destul de greu. RM joacă ultimul cartuş în ceea ce priveşte dreapta. Actualul Guvern poate face unele mici corecţii.

(22.45) Andronic: Timofti a avut o şansă istorică să preia rolul de preşedinte-arbitru. Trebuia doar să rămână foarte neutru şi să influenţeze deciziile politicienilor. A tot umblat Ghimpu cu ameninţări că Timofti nu va mai fi preşedinte, iar asta nu ar fi permis nimeni să se întâmple. Preşedinţia s-a dat după gard, vede că arde, dar nu intervine pentru că se teme să nu ia foc.

(22.43) Mihăeş: Trebuie să revenim la alegerea directă a şefului statului ca preşedintele să nu fie la cheremul unor politicieni. El putea să joace corect, dar a ales să se ralieze cu PLDM-ul. 3% de încredere este catastrofal pentru un preşedinte. 

(22.42) Petruţi: Nu vedem poziţii clare din partea preşedintelui. Toţi au aşteptări de la el. 

(22.40)  Mihăeş: Pe 3 mai au fost critici mari din partea UE, experţi. Oamenii au posibilitea să se informeze din mai multe surse. Putem vorbi despre o anumită libertate de exprimare. Mulţi au dorit ca Timofti să nu promulge acel pachet de legi. Este trist că cetăţenii UE dau câte un euro să avem şi noi salarii şi pensii. 

(22.38) Lavric: O prestaţie ca cea de până la Guvernul Leancă, când se face foarte puţin pentru popor, denotă faptul că ei considerau poporul drept nişte oameni lipsiţi de discernământ. Oamenii politici trebuie să înţeleagă că nu suntem un popor de proşti. Trebuie să te dedici acestui popor, dacă vrei să te menţii la putere. 

(22.36) Petruţi: Nu am văzut demult ca unele sondaje să arate 80% încredere în Biserică.

(22.34) Lavric: Cel mai simplu e să achiţi costurile aducerii Focului Haric şi ţi se asociază imaginea cu acest eveniment. Sunt conştient că fiecare om politic va fi tentat să îşi transforme imaginea. 

(22.33) Andronic: Nu îmi venea să cred ochilor când a văzut cât de sus sunt clasate băncile. Cetăţenii au fost sărăciţi de o bancă inexistentă, apoi au fost istori legate de raider, dar, totuşi, oamenii au încredere în bănci. Este un semnal foarte pozitiv, asta pentru că oamenii investesc încredere în bănci. Oamenii sunt dispuşi să colaboreze cu băncile. 

(22.31) Petruţi: Primăriile sunt cele care au rămas singure aproape de cetăţean. Politicienii s-au distanţat de problemele cetăţenilor. Credibilitatea mass-media s-a stabilizat, dar oamenii sunt foarte reactivi de ce se prezintă în mass-media, iar acum e un fel de pauză, dar atenţia faţă de politic va fi revitalizată la primele frecuşuri şi scandaluri din coaliţia de la guvernare.

(22.25) Petruţi: Curtea Constituţională ar figura pe locul doi după Biserică la capitolul încredere. Sondajul oferă şi punctul de vedere al populaţie şi activitatea lor este percepută ca fiind una dintre cele mai credibile din Moldova. 

(22.23) Mihăeş: Republica Moldova a devenit cea mai săracă ţară din Europa. Exodul populaţiei nu se mai opreşte. Există resurse în ONG-uri. Omul găseşte rezolvarea problemelor. Redresarea acestor instituţii este greu de făcut, dar e important să nu repete greşelile făcute de fosta AIE: să nu se certe, să ţină acordul de coaliţie, să fie critici, dar să nu se mai atace într-un hal fără de hal, să dea impresia că vor să aducă o stabilitaet în ţară.

(22.21) Petruţi: Oamenii nu văd în asta o situaţie conflictuală. Oamenii caută o apartenenţă, lucruri care nu le găsesc în politicul de aici. E plăcut când vine altcineva să ne rezolve problemele.

(22.17) Andronic: Cei care au rude în Italia îşi văd viitorul acolo, iar cei care lucrează la Moscova văd viitorul în Uniunea Vamală. Sunt şi vorbitori de rusă care îşi văd viitorul în UE. Ţara se divizează în aceste două spaţii, iar moldovenii caută orice fel de alianţe, dar ca să scape de propriul stat. Ori îl dăm spre înfiere către UE sau merg înapoi spre Rusia. Moldovenii vor să intre undeva. Ar putea spune, însă, că acolo nu mai vrea dar în altă parte nu poate face parte. 

(22.16) Lavric: Vorbitorii de rusă, găgăuzii, îşi leagă aşteptările de Federaţia Rusă, indiferent de rezulatele unei guvernări. Totuşi, preferinţa pentru Rusia a scăzut. Consider că aceste date sunt favorabile unei acţiuni eficente a coaliţiei de guvernământ şi dacă vor face ceva concret pentru popor, aceste cifre sunt o bază foarte bună ca partidele din coaliţie să aibă un scor electoral şi mai bun. 

(22.14) Petruţi: Populaţia cere locuri de muncă, salarii, luptă contra corupţiei. Nu cere nimic nou, ci vrea lucruri menţionate în campania din 2010. E drept că mai intervine şi criza politică ce pare a fi rezolvată.

(22.11) Petruţi: Leancă e piesa valoroasă a celor de la Externe. Sunt câteva probleme pe care Leancă le ştie. El nu vine pe un teren gol. El vine după o guvernare şi e o carte pe care deja a pierdut-o şi nu va putea niciodată critica fosta guvernare. E vorba de delimitarea de fosta guvernare, care e făcută pe foarte multe paliere. Mulţi arătat spre corupţia din Guvern. E cel mai mare bagaj negativ din istoria RM.

(22.09) Mihăeş: Oameni au văzut că Filat nu mai poate acoperi corupţia cu acei miniştri. Oamenii şi-au zis să încerce cu Leancă. Oamenii vor un premier care să îşi îndeplinească obligaţiunile. El produce consens. El va deveni un om care să aducă voturi, iar Filat ar putea deveni piatra legată de picioarele acestui partid şi de care ar trebui să se separe. 

(22.04) Andronic: Rezultatul de la Vilnius trebuie să aibă o finalitate foarte clară ca să fie o notă obiectivă şi să fie lansată o altă perspectivă pentru Moldova. Sunt un şir de lucruri dureroase, dar ele deja ar trebui să dea roade. Suntem o ţară agrară şi opţiunea electorală depinde de recoltă. Oamenii nu o duc foarte bine şi într-un an agricol bun încearcă să îl atribuie cuiva. Vom avea unele venituri care vor îmbunătăţi situaţia celor care fac business în agricultură. S-ar putea să avem un BAC mai bun şi reforma în învăţământ ar putea să dea rezultate. Justiţia rămâne buba, o chestie greu de pronosticat. Însă abia acum se taie din această problemă. Până şi Curtea Constituţională nu mai trezeşte obiecţii.

(22.00) Lavric: Trebuie să înţeleagă că un stat este un mecanism care, pentru ca să supravieţuiască, trebuie să funcţioneze rentabil. Nu pui omul tău care îi asiguri protecţie, iar el să extragă de acolo resurse pentru partid sau să faci delapidări de la Banca de Economii. Acuma ar trebui să dea o lovitură. Nu cred că ar putea să o facă, dar cred că Iurie Leancă şi Igor Corman ar putea să sporească procentul celor două partide, pentru că de grupul Hadârcă nu poate fi vorba. Nu e nicio diferenţă între Hadârcă sau Mişin. Pentru ca un partid să se bucure de popularitate, trebuie identificaţi oameni care au vocaţie pentru politică. Voronin e popular pentru că nu e om de afaceri, el e doar politician. Are această factură de om politic. Oamenii nu vor businessmani în fruntea statului pentru că cred că ei fac o afacere din stat.

(21.52) Mihăeş: Electoratul democratic a crezut că partidele democratice sunt anticorupţie, iar CNA a arătat unde este corupţie. Nu poţi admite că aceiaşi miniştri să ajungă în Guvern, chiar dacă au contribuit la buzunarul partidului. Voronin a distrus crima organizată. Asta a fost unica realizare, unde poliţia a venit în locul lumii criminale, dar a fost persecutată presa. 

(21.49) Petruţi: Moldovenii îşi caută reperele, dar în ultimii patru ani nu le-au găsit. Reperele s-au regăsit cu scoruri care erau cu 10 ani în urmă. Nu înţeleg reacţia unor jurnalişti referitor la Gala "10 pentru Moldova". Oamenii îl desemnează pe Voronin pentru că aveau siguranţa pe care nu o au acum. BOP-ul de la IPP arăta un decalaj de o barcă pentru PCRM, acest decalaj s-a mărit. Chiar şi în intenţia de vot rămasă, există destui nostalgici care vor să mai spere şi să mai tolereze unele lucruri. 

(21.46) Andronic: În Moldova nu există preferinţe electorale clare sau transmise din generaţie în generaţie. Cel care apare mai des la TV are mai multe şanse să fie preferatul alegătorilor. Nu ştiu ce s-ar întâmpla dacă moldoveni ar fi de mulţumiţi ca Voronin să devină din nou preşedinte.

(21.42) Lavric: Este vorba despre ineficienţa instituţiilor statului. Ea are o cauză profundă. Mentalitatea oamenilor politici inclusiv din coaliţie care este totalitară. Pentru ei, accederea la putere este o modalitate de conducere autoritară, nu contează eficienţa, iar posbilităţile să-şi aranjeze rude, membri de partid, finii. Concursuriel organizate sunt simulate, false, iar Republica Modlvoa merge într-o situaţie grea economică. Este principala lecţie pe care oamenii politici ar trebui să o înveţe. E nevoie de o schimbare de sistem. În Belgia a crescut PIB-ul fără Guevrn, asta înseamnă că funcţionează acolo instituţiile statului. Şeful unui partid ar trebui să fie interesat ca să nu fie în Guvern un ministru cu dosare penale deschise. Premierul trebuie să aibă o integritate morală ireproşabilă, apoi să ceară de la miniştri să nu facă abateri.

(21.38) Mihăeş: Sunt convins că politicienii din actuala coaliţie de la guvernare cunoşteau aceste cifre. Opinia publică a aflat o catastrofă de imagine pe care şi-au făcut-o singuri. Războiul politic declanşat de Vlad Fialt la 13 febrarie, principalul pierdant este Vlad Filat. Războiul i-a cosit pe toţi, inclusiv pe PLDM şi PD. PCRM nu a făcut nimic decât i-a aţâţat pe PD asupra PLDM şi invers, iar asta i-a făcut să se bată cap în cap. Partidele din AIE s-au sinucis într-un război fratricid. Nişte alegeri parlamentare anticipate ar fi fost un dezastru pentru aceste partide, dar şi pentru democraţia din Moldova. Dacă aceste partide vor guverna eficient, colectiv, vor avea capacitea să redreseze scorurile electorale. 

(21.35) Andronic: Este cert că mergem înapoi. Aveam impresia că mergem înainte, dar ne întoarcem spre o situaţie pe care am trăit-o. PCRM a fost transformat într-un fel de sac de box. Nimeni sau foarte puţini moldoveni doresc să voteze cu alte partide. Ori comuniştii, ori ăştia. Nimeni nu-şi aminteşte de partidele extraparlamentare. Bucură faptul că acel 0,9% care s-au pierdut printre cei care nu s-au decis pe cine să voteze. Vedem că sunt mulţi decişi. Nimeni nu vrea să vină spre mijloc. 

(21.31) Petruţi: Nu sunt importante procentele pentru partide, dar sunt alţi indicatori asupra cărora trebuie să fim mai atenţi. Scorurile electorale sunt foarte importante şi trebuie atenţie maximă, chiar dacă Guvernul a fost învestit. Am găsit cu greu o intenţie netă de votare a PCRM. Sunt la un nivel de intenţie de vot la fel ca în 2005. Nu a mai fost aşa ceva nici la capitolul încredere în politicieni. Partidele inteligente ştiu că pot să piardă unele segmente care în preajma campaniei pot fi aduse înapoi. Au fost pierdute multe segmente şi va fi greu să câştigi electorat activ din mediul urban. Poate cu unele excepţii cum ar fi la Bălţi. Creşterile pe acest segment sunt considerabile şi vor fi greu de adus înapoi, chiar dacă acest electorat are caracteristici de dreapta. Este un vot de sancţiune şi a fost exprimat mai clar ca niciodată. Sondajul a fost realizat în perioada 10-26 mai, înainte de învestirea Guvernului.

(21.30) Majoritatea moldovenilor cred că Republica Moldova merge într-o direcţie greşită, iar un partid nou apărut pe arena politcă nu are şanse să schimbe situaţia. Este opinia celor mai mulţi moldoveni care au răspuns la întrebările Barometrului Socio-Politic realizat de IMAS.

Criza politică de la Chişinău a bulversat omul de rând, care nu mai ştie unde-i va fi mai bine - în spaţiul european sau alături de Rusia, Belarus şi Kazahstan. Cine să-i explice moldoveanului realităţile statului Republica Moldova? 

Discutăm în această seară la Fabrika împreună cu:

- Doru Petruţi, director IMAS

- Ludmila Andronic, expert în relaţii publice

- Roman Mihăeş, comentator politic

- Aurelian Lavric, politolog