Consiliul Superior al Procurorilor critică dur proiectul cu privire la reformarea Curții Supreme de Justiție și a instituţiilor Procuraturii. Potrivit CSP, documentul este unul vag, generalist, trebuie revizuit şi despărţit în trei proiecte separate.

Proiectul elaborat de Ministerul Justiţiei prevede reducerea numărului de judecători de la Curtea Supremă de Justiţie, de la 33 la 17, a competențelor instanței supreme, dar şi o nouă procedură de evaluare a judecătorilor CSJ, a procurorilor Procuraturii Anticorupţie și a procurorilor conducători.

În opinia Consiliului Superior al Procurorilor, includerea tuturor acestor măsuri într-un singur act normativ creează percepția unui amalgam de concepte, generând riscul imprevizibilității normelor juridice. Astfel, CSP propune ca toate cele trei domenii să fie separate.

Cea mai mare nemulţumire a Consiliului ţine de procedura de evaluare a procurorilor. Potrivit CSP, pentru a o demara trebuie să fie garanţii puternice că există un studiu complex privind condițiile, impactul, riscurile, așteptările şi rezultatele evaluării procurorilor. În prezent, acest capitol este unul neclar, spune CSP. Mai mult, nu este limpede nici competenţa comisiei care va evalua procurorii.

În opinia Consiliului nu se înţelege nici de ce Guvernul are tocmai 10 membri în cadrul comisiei, iar CSP şi CSM, care reprezintă puterea judecătorească, doar patru. Prin urmare, Consiliul Superior al Procurorilor propune să fie creat un grup de lucru reprezentativ care să îmbunătăţească documentul.

Recent şi Magistrații Europeni pentru Democrație și Libertăți au emis o declaraţie în care se arată îngrijorați de recentul proiect de lege cu privire la reforma justiției din Moldova. Potrivit declarației, această comisie, desemnată preponderent de către Guvern, nu va fi capabilă să asigure o evaluare obiectivă a judecătorilor şi procurorilor aleși. De menționat că reforma justiţiei prevede modificări în activitatea și altor instituții.

Şi numărul membrilor Consiliului Superior al Procurorilor urmează să crească cu încă doi reprezentanţi, unul desemnat de Guvern şi altul de societatea civilă. Ministerul Justiţiei mai vrea ca Procuratura Anticorupţie să se ocupe doar de cauze de rezonanţă, în special care ţin de corupţia din politică, iar o parte dintre competenţele instituţiei să revină Centrului Naţional Anticorupţie.