În perioadele reci, cu multă zăpadă sau cu ploi ne aflăm de multe ori în situaţia de a folosi mijloacele de transport în comun şi de a sta mult timp în spaţii închise. Acest lucru este riscant din punct de vedere epidemiologic, deoarece aerul este un mediu rapid de difuzare a infecţiilor, notează csid.ro.

Principalele boli la care ne expunem pe cale aeriană sunt cele eruptive (rubeola, varicela, rujeola), dar şi cele precum gripa, guturaiul, tusea, pneumonia, fiind suficientă o singură persoană infectată pentru a da virusul mai departe în mulţime.

Din dorinţa de a evita pe cât posibil mersul pe jos prin frig sau folosirea maşinii persoanel atunci când drumurile sunt pline de zăpadă, oamenii se expun la riscuri de care nu sunt înotdeauna conştienţi.

Spaţiile închise şi mijloacele aglomerate de transport în comun pot fi sursa unor boli contagioase greu de evitat, care duc treptat la apariţia epidemiilor. Tusea, strănutul sau actul vorbirii în public a unei persoane deja infectate sunt cele mai frecvente cauze de declanşare a virusului.

Aerul conductor al infecţiilor

"Infectarea are loc prin transmiterea microorganismelor patogene de la sursă la omul sănătos. Dintre mediile de circulaţie al microbilor, aerul este unul preferat, pentru că particulele de praf sau salivă au posiblitatea de a contamina persoane dintr-o rază de apropiere de 1,2 - 2 metri, cu o rezistenţă de până la 30-40 de minute. Astfel, pericolul de îmbolnăvire devine direct proporţional cu distanţa la care ne aflăm de bolnav, şi durata contactului", a afirmat medicul specialist boli interne din România, Dr. Teofil Roşu.

Principalele boli care pot fi transmise pe calea aerului sunt: rubeola, varicela, rujeola, scarlatina, gripa, guturaiul, tusea convulsivă, oreionul, pneumonia, tuberculoza, encefalita, meningita. Acestea iau contact cu organismul prin nas, faringe şi aparatul respirator.

Simptomele bolilor contagioase pot fi depistate din timp, acestea având manifestări tipice:

Rubeola – febră uşoară, tuse, faringită, durere de cap, stare de indispoziţie, erupţia cutanată sub forma unor pete roz.
Varicela – febră, oboseală, apetit diminuat, dureri de cap, inflamaţia gâtului, erupţia pruriginoasă.
Rujeola – febră, tuse, prezenţa unor pete mici albe pe mucoasa obrajilor, erupţia cutanată de culoarea roşie.
Scarlatina – febră, frisoane, accelerarea ritmului cardiac, dificultăţi la deglutiţie, creşterea în volum a ganglionilor, inflamaţia faringelui şi a amigdalelor, erupţii cutanate.
Gripa – febră, transpiraţie, oboseală, tuse seacă, strănut, dureri musculare, epuizare.
Oreion – afectarea glandelor salivare, în special parotida (în spatele mandibulei).
Tuberculoza – transpiraţii, oboseală, tuse iritativă apoi productive, o stare subfebrilă prelungită.
Meningita – durere la nivelul cefei, durere de cap, vărsături, fotofobie.

Cum prevenim bolile aerogene

"Prevenirea bolilor aerogene se face prin evitarea aglomeraţiilor, respectarea recomandărilor de vaccinare, utilizarea batistelor de unică folosinţă, evitarea contactului cu bolnavii şi evitarea spaţiilor închise. Totodată, trebuie aerisite în mod repetat încăperile locuite, indiferent de anotimp, pentru ca aerul curat să ia locul celui încărcat cu microbi", a spus Dr. Teofil Roşu.

Pe lângă prevenire, creşterea rezistenţei organismului faţă de agenţii patogeni se face prin igienă riguroasă, sport, evitarea stresului, ore suficiente de somn, şi prin rezolvarea la timp a unor focare de infecţie din organism, cum ar fi: carii dentare, amigdalite cronice, infecţii cronice ale rinichilor etc.

De asemenea, în momentul contractării bolii este indicată izolarea la domiciliu sau la spital, şi respectarea recomandărilor medicului. Astfel se va grăbi perioada de recuperare, iar riscul de a răspândi virusul va fi diminuat.