Cum a reuşit România să câştige miliarde din industria jocurilor de noroc
România este unul dintre liderii din UE atunci când vine vorba despre buna organizare a industriei pariurilor și jocurilor de noroc şi loteriei. Publicitatea stradală a acestor activităţi economice, dar în special a caselor de pariuri sportive care activează peste Prut, este amplasătă chiar şi pe clădirile de vizavi de clădirea Guvernului României, aplastă în Piaţa Victoriei din București Aşa gen de publicitate poate fi observată și pe tramvaiele care circulă dintr-un capăt în altul al capitalei României. Drept rezultata, bugetul de stat al României a obţinut anul trecut venituri care echivalezează cu peste 900 de milioane de euro sub formă de taxe și impozite din industria de azart.
Nu a fost însă întotdeauna așa. Din 2009 și până în 2014, autoritățile țării vecine nu au modificat nicio taxă percepută pentru acest domeniu, iar site-urile de profil erau ilegale. Astfel, odată cu popularizarea în masă a internetului, se crease o întreagă industrie paralelă a jocurilor de noroc şi pariurilor sportive care activa în economia tenebră, iar aceasta înseamnă că nu achita taxe şi impozite statului român, iar banii cetăţenilor din România ajungeau în scheme de spălări de bani în conturi off-shore.
Înțelegând că acest domeniu are un potențial enorm, Guvernul de la București a înființat Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, care la finalul anului 2014 a dat o Ordonanță de Urgență privind legalizarea pieței jocurilor de noroc online. În 2016, apar primii trei operatori de case de pariuri licențiate în România, iar numărul lor se triplează până în 2019. În prezent, acest număr a ajuns la 20, fiind astfel una dintre cele mai mari și mai înfloritoare pieți de jocuri de noroc online din Uniunea Europeană. Domeniul jocurilor de noroc, loteriei şi pariurilor sportive generează plăți importante la stat și reprezintă un important actor economic, însă este adesea marginalizat, lucru folosit cu iscusință de unii politicieni cu scopul de a-și crește popularitatea. Pentru a se putea apăra, casele de pariuri și jocuri de noroc s-au reunit într-o asociație, numită Rombet, scopul căreia este de a fi un reper în ceea ce privește comunicarea atât în interiorul industriei, cât și cu instituțiile statului în vederea rezolvării problemelor din domeniu și apărarea de atacurile venite din exterior.
Unul dintre cei mai respectabili jurnaliști economici din România, Stelian Muscalu, nu înțelege de ce industria pariurilor și jocurilor de noroc se află sub un atac constant.
"Politicienii români sunt extrem de fățarnici, ipocriți, prefăcuți. Ies cu declarații care știu că aduc voturi. În realitate nu-i interesează de economie, de bunul mers al lucrurilor. Nu se uită pe cifre ca să vadă cât varsă la bugetul de stat industria jocurilor de noroc pentru că nu reușesc să înțeleagă cifrele", conchide Muscalu.
Acesta atinge și tema dependenței de jocurile de noroc, folosită intens de politicieni în discurusri manipulatorii. Jurnalistul spune că anume companiile din acest domeniu economic fac cel mai mult în acest sens, oferind consultanță din bugete proprii pentru ce care cad în plasa dependenței. Reputatul jurnalist român îndeamnă exponenţei acestei industrii să aibă o comunicare mai eficientă cu oamenii de rând, recomandându-le să le explice că o parte din drumul pe care merg dimineața cu mașina, ducându-și copilul la școală, este făcută cu bani legali pe care industria jocurilor de noroc îi achită în bugetul României.