Cum a schimbat Silicon Valley-ul Jurnalismul: Cele trei efecte semnificative
Companiile mari de tehnologie precum Facebook, Snapchat, Twitter sau Google au ajuns să domine "piaţa atenţiei" şi să controleze veniturile din publicitate, forţând astfel organizaţiile de ştiri să-şi regândească activitatea, se arată într-un studiu publicat de Universităţii din Columbia, SUA. Marile platforme online controlează conţinutul pe care-l văd utilizatorii, determinând astfel ce tip de jurnalism de dezvoltă, scrie adevărul.ro.
"Influenţa platformelor social media şi a companiilor de tehnologie are un efect mai mare asupra jurnalismului american decât chiar trecerea de la formatul tipărit la cel digital. Există o preluare rapidă a rolurilor editorilor tradiţionali de către companii precum Facebook, Snapchat, Google şi Twitter, care nu prezintă nici un semn de încetinire şi care ridică întrebări serioase cu privire la impactul asupra jurnalismului. Aceste companii au trecut dincolo de rolul lor de canale de distribuţie şi acum controlează ce văd utilizatorii, o mare parte din veniturile din publicitate şi chiar ce format şi ce tip de jurnalism înfloreşte", se arată în raportul publicat recent "Cum a schimbat Silicon Valley-ul Jurnalismul", realizat de cercetătorii Emily Bell şi Taylor Owen de la Şcoala de Jurnalism a Universităţii din Columbia, SUA.
Acest raport, parte a unui studiu în curs de desfăşurare al Centrului Tow pentru Jurnalismul Digital din cadrul Şcolii de Jurnalism a Universităţii din Columbia, prezintă convergenţa dintre companiile de jurnalism şi marile platforme de social media.
În decursul a 20 de ani, jurnalismul a înregistrat trei schimbări semnificative în modelele de afaceri şi de distribuire: trecerea de la analog la digital, creşterea importanţei reţelelor sociale şi dominaţia telefonului mobil. În ultima fază, companiile mari de tehnologie au dominat "pieţele atenţiei" şi ale publicităţii şi au forţat organizaţiile de ştiri să-şi regândească procesele şi structurile, arată sursa citată.
Autorii au identificat următoarele schimbări majore provocate de marile companii din Silicon Valley jurnalismului: "Platformele tehnologice au devenit editori într-un interval scurt de timp, lăsând organizaţiile de ştiri confuze cu privire la propriul viitor.
Dacă viteza de convergenţă continuă, este posibil ca mai multe organizaţii de ştiri să înceteze a considera publicarea-distribuirea şi găzduirea conţinutului jurnalistic plus monetizarea acestui proces - ca principale activităţi. Concurenţa dintre platformele online pentru a lansa produse pentru editorii de presă îi ajută pe aceştia să ajungă la audienţe mai mari decât oricând.
Dar avantajele fiecărei platforme sunt greu de evaluat, iar randamentul investiţiilor este inadecvat. Pierderea branding-ului, lipsa datelor de audienţă şi migrarea veniturilor din publicitate către aceste platforme rămân preocupări majore pentru editori. Influenţa platformelor sociale modelează jurnalismul însuşi.
Prin oferirea de stimulente organizaţiilor de ştiri pentru anumite tipuri de conţinut, cum ar fi clipurile video live sau prin stabilirea anumitor standarde de concepere a conţinutului jurnalistic, platformele au un rol editorial explicit".
În raport se mai artă că de fapt cea mai mare problemă nu sunt ştirile false, ci mecanismul de selectare a ştirilor care ajung la utilizatori, care favorizează conţinutul de slabă calitate.
"Dezvăluirile fenomenului "ştirilor false" în cadrul alegerilor din 2016, din SUA, au forţat platformele sociale să-şi asume o responsabilitate mai mare pentru deciziile editoriale pe care le iau. Totuşi, aceasta este o distragere a atenţiei de la problema mai mare: anume că structura şi economia platformelor sociale stimulează răspândirea conţinutului de calitate scăzută în dauna articolelor de înaltă calitate.
Jurnalismul cu mare valoare civică, care investighează puterea sau ajunge la comunităţi dezavantajate, este discriminat printr-un sistem care favorizează calităţi ale conţinutului precum capacitatea de a genera interes masiv şi de a fi distribuit.
Platformele se bazează pe algoritmi pentru sortarea şi direcţionarea conţinutului. S-a evitat folosirea unor editori umani a pentru diminuarea costurilor cât şi pentru a elimina percepţia că oamenii ar fi părtinitori.
Cu toate acestea, nuanţele jurnalismului necesită o judecată editorială, astfel că platformele vor trebui să îşi reconsidere abordarea. O mai mare transparenţă şi responsabilitate sunt necesare companiilor care deţin marile platforme online.
În timp ce ştirile ar putea ajunge la mai mulţi oameni decât oricând, pentru prima dată, publicul nu are cum să ştie cum sau de ce ajunge la el acest conţinut, cum sunt folosite datele colectate despre el sau cum este manipulat comportamentul online al utilizatorilor. Şi editorii produc mai mult conţinut decât oricând, fără să ştie la cine ajunge acesta – practic sunt la mila algoritmului."
Autorii concluzionează că editorii de conţinut jurnalistic se află în faţa unei dileme importante: să continue să menţină infrastructura costisitoare de creare, publicare, găzduire şi monetizare a conţinutului, având o audienţă mai mică, dar şi control asupra veniturilor, brandului şi datelor privind audienţa sau să cedeze controlul asupra datelor şi a veniturilor publicitare în schimbul creşterii audienţei oferite de Facebook şi celelalte platforme.