Numeroase studii au analizat impactul sărăciei asupra dezvoltării și funcționării creierului și au ajuns la o concluzie: stresul sărăciei face cu atât mai greu depășirea acestei condiții, ceea ce ar putea explica, susțin cercetătorii, de ce persoanelor cu o situație precară le este atât de dificil să își îmbunătățească traiul.

Cortexul pre-frontal este responsabil de găsirea soluțiilor la probleme, stabilirea obiectivelor și execuția sarcinilor, funcționând în strânsă legătură cu sistemul limic, cel care ne declanșează emoțiile și în care se află memoria pe termen lung, scrie The Atlantic, citat de Digi24.

Tot mai multe studii, care au analizat modul în care dezvoltarea creierului nostru este afectată de stilul de viață, arată că în cazul persoanelor care trăiesc în sărăcie, sistemul limbic trimite constant semnale de frică și stres spre cortexul prefrontal, care devine astfel supraîncărcat. Astfel, el nu mai poate găsi cu ușurință soluții la probleme, nu își mai stabilește obiective și este incapabil să efectueze eficient chiar și sarcini simple.

Acest lucru se poate întâmpla oricui, de-a lungul vieții. Supraîncărcarea cortexului poate fi declanșată de mai mulți factori, precum stresul de la locul de muncă sau o urgență în familie. Cu toate acestea, persoanele sărace sunt mai predispuse să se regăsească în această situație, deoarece ele au și stresul traiului de pe o zi pe alta. Când creierul este suprasolicitat cu temeri și stres, capacitatea sa de a funcționa eficient în alte arii scade.

Elisabeth Babcock, liderul ONG-ului Economic Mobility Pathways, spune că oamenii săraci ajung să trăiască într-un cerc vicios, în care stresul îi face să ia decizii proaste, lucru care atrage probleme mai mari și îi face să simtă că nu își pot depăși condiția. Expunerea constantă, încă din copilărie, la stres, frică și pericole cauzează schimbări la nivelul creierului, care au efecte apoi pe tot parcursul vieții.

Copiii care provin din familii violente sunt cu atât mai afectați. Un studiu bazat pe examinarea creierelor mai multor copiii cu ajutorul unui RMN arată că micuții care au avut un trecut violent au sinapse mai încete, iar lobii creierului nu comunică la fel de eficient între ei, în special acele zone responsabile de conștiință, judecată, etică și răspunsuri emoționale.

Sărăcia are efecte îngrijorătoare asupra creierului copiilor din mai multe motive: violența, zgomotele puternice, haosul de acasă, poluarea, alimentația proastă și abuzurile sau comportamentele negative ale părinților afectează dezvoltarea sănătoasă a creierului, din mai multe puncte de vedere.

În primul rând, copiii din astfel de medii au mai puțină materie cenușie în creier. Materia cenușie este reponsabilă de procesarea informațiilor și o parte a comportamentului. Un studiu publicat în Nature Neuroscience, în 2015, a analizat peste 1.000 de persoane cu vârste cuprinse între 3 și 20 de ani și a descoperit că acei copii care provin din familii cu venituri mici au o suprafață mai redusă a creierului față de copiii din familii cu un nivel mediu de trai.

Iar un studiu realizat pe parcursul a 20 de ani a dezvăluit că persoanele cu venituri la limita subzistenței au funcții cognitive mai proaste și sunt mai predispuse să îmbătrânească prematur. Publicat în Jurnalul American de Medicină Preventivă, studiul a descoperit și că acest fenomen are loc și în cazul persoanelor înstărite, care se trezesc brusc într-o situație financiară precară.