Conştienţi de faptul că oamenii iau multe gustări de-a lungul zilei, producătorii au creat noi ambalaje care să încurajează consumatorii să mănânce de fiecare dată când simt nevoia să ronţăie ceva, scrie descopera.ro.

Psihologia din spatele acestui fenomen care afectează comportamentul alimentar este complicată. Uneori cantităţi mici de mâncare te pot face să mănânci mai mult. Tocmai de aceea, tot mai multe companii au lansat varianta „mini” a produselor lor principale. 

Ambalajul poate avea o influenţi atât de mare încât chiar şi un indiciu subtil îi poate face pe oameni să se oprească din mâncat. Acest lucru s-a constatat în urma unui studiu în care un grup de studenţi au fost puşi să mănânce chipsuri în timp ce se uitau la televizor. În cazul unora dintre participanţi, recipientele cilindrice în care li se aflau chipsurile conţineau câte un jeton roşu la anumite intervale. La sfârşit s-a constatat că participanţii care au avut aceste jetoane roşii în recipientul cu chipsuri au mâncat mai puţin de jumătate din cantitatea consumată de restul participanţilor la studiu care nu aveau aceste delimitări roşii. 

Ulterior, când studenţii au fost rugaţi să estimeze câte chipsuri au mâncat, participanţii care au avut jetoane de departajare a porţiilor au descris cu o acurateţe mai mare cantitatea consumată.

Cu alte cuvinte, o „barieră” artificială îi poate ajuta pe consumatori să îşi dea seama când să se oprească din mâncat. Dorinţa de a mânca totul dintr-o pungă/recipient apare să scadă atunci când ambalajul este destul de mare încât să indice că nu conţine doar o porţie. 

În ultimii ani, oamenii şi-au modificat comportamentul alimentar pentru a include mai multe gustări pe care le poţi mânca oriunde. 

Brian Wansink, director în cadrul Cornell University's Food and Brand Lab, studiază modul în care mărimea ambalajelor afectează consumul. 

În unul dintre experimentele sale, participanţii au fost puşi să se uite la un film în timp ce mâncau floricele de porumb. O parte dintre participanţi au primit floricele vechi de două săptămâni, în timp ce alţi participanţi au primit porţii proaspete. 

Rezultatele au arătat că cei care au primit floricele vechi au consumat cu 34% mai multe floricele din recipientele mari, comparativ cu cei care au primit recipiente medii deşi au declarat că acestea erau „expirate” şi „îngrozitoare”. Mai mult, cei care au primit floricele proaspete au mâncat şi mai mult din recipientele mari. 

Concluzia? Oamenii nu ştiu când să se oprească din mâncat atunci când au în faţă recipiente mari. Ei mănâncă tot dintr-un recipient dacă au impresia că acesta conţine doar o porţie. 

Anumite categorii de consumatori, oameni care îţi fac probleme legate de modul în care arată sau care nu reuşesc să se controleze când vine vorba de mâncare, consideră că produsele care nu necesită mai mult de o singur înghiţitură, acele variante „mini” ale unor produse au calorii foarte puţine.

”Astfel, ei ajung să consume mai mult decât ar face-o dacă ar mânca o porţie întreagă. Douăzeci şi cinci de calorii nu alcătuiesc o porţie aşa că noi continuăm să ronţăim fără să ne dăm seama”, a declarat Pierre Chandon profesor de marketing care studiază comportamentul alimentar. 

Alimentele din pachete mici pot încetini mâncatul impulsiv. „Te gândeşti «Ia stai! Nu ar trebui să mănânc două deodată» pentru că realizezi că trebuie să deschizi un alt pachet”, a mai explicat Chandon. Totuşi, companiile susţin că produsele lor „mini” realizează vânzări record deoarece îi fac pe oameni să mănânce mai des, nu neapărat mai mult de fiecare dată. 

Consumatorii sunt mulţumiţi că produsele din ambalaje resigilabile nu mai permit bomboanelor să cadă din pungă şi să se împrăştie prin casă, birou, geantă sau maşină. Mai mult, atunci când consumatorii văd un ambalaj resigilabil au impresia că produsul lor va rămâne proaspăt mai mult timp.

Până acum, cercetătorii nu ştiu sigur care este impactul pe care îl au ambalajele resigilabile asupra comportamentului, dar ei cred că acestea i-ar putea încuraja pe oameni să consume mai puţin ştiind că trebuie să păstreze şi pentru mai târziu.