Acordul privind criza migrației, încheiat vineri la Bruxelles de Uniunea Europeană și Turcia, cuprinde măsuri inedite și controversate, cele mai semnificative fiind returnarea către Turcia a tuturor migranților care pleacă din această țară în direcția Greciei și preluarea de către statele blocului comunitar a unui număr echivalent de migranți direct din Turcia.

Punctele acestui acord urmează să intre în vigoare începând din data de 20 martie, scrie agerpres.ro.

Returnarea migranților de pe insulele elene în Turcia reprezintă o "măsură temporară și extraordinară", ce vizează oprirea traversărilor periculoase ale Mării Egee și e îndreptată spre distrugerea modelului de afaceri al traficanților din zonă.

Pentru ca returnarea migranților să nu încalce dreptul internațional, în acord se precizează că fiecare cerere de azil va face obiectul unei evaluări individuale, care va fi efectuată în taberele din insulele grecești, fapt care va necesita o logistică importantă la fața locului. Migranții care nu vor depune o cerere de azil sau cei a căror cerere este respinsă vor fi returnați în Turcia. 

Pentru a motiva sub aspect juridic respingerea unor cereri de azil, UE se va baza mai ales pe principiul de 'țară terță sigură'. Atunci când Grecia va fi recunoscut acest statut Turciei, din acel moment blocul comunitar va considera că returnările sunt legale. Turcia s-ar angaja, la rândul ei, ca toți migranții ce i-au fost retrimiși să beneficieze de protecție conform normelor internaționale și să nu-i expulzeze către țările lor de origine. 

Pentru fiecare sirian retrimis către Turcia din insulele grecești, un alt sirian va fi transferat din Turcia către UE, prevede acordul, subliniind că la relocarea în UE vor avea prioritate migranții care nu au încercat să ajungă ilegal în statele blocului comunitar. 

Cât despre numărul migranților ce ar putea fi relocați în UE, documentul prevede un plafon de 72.000 de locuri, ce corespunde angajamentelor luate deja de statele UE și încă neimplementate. 

Este vorba despre contingentul de 54.000 de migranți ce încă nu au fost repartizați între statele UE în momentul impunerii cotelor obligatorii la Consiliul JAI din luna septembrie. Atunci s-a decis repartizarea a 160.000 de migranți între statele UE, dar alocarea pe țări a fost făcută pentru numai 106.000. 

Diferența până la plafonul de 72.000 urmează probabil să fie acoperită de un alt program, care este voluntar și prevede preluarea de către UE a 22.000 de refugiați aflați sub protecția ONU în statele vecine Siriei, până în prezent fiind transferați numai 4.555. 

Dacă numărul returnărilor depășește plafonul de 72.000, atunci mecanismul va trebui revizuit. În plus, UE va adopta un plan european de relocări pe termen lung, pe baza angajamentelor voluntare ale statelor membre. 

În schimbul readmisiei migranților, Turcia va primi o "foaie de parcurs" pentru ca până la sfârșitul lui iunie 2016 să fie eliminate vizele pentru cetățenii turci care călătoresc în statele UE. Dar această foaie de parcurs cuprinde 72 de condiții precise, motiv pentru care unii diplomați se îndoiesc că acest termen este realizabil. 

De asemenea, UE se angajează să grăbească acordarea ajutorului financiar de 3 miliarde de euro promis deja Turciei și destinat refugiaților sirieni aflați pe teritoriul turc. Atunci când aceste resurse vor fi aproape de a fi complet epuizate, UE va mobiliza o finanțare suplimentară în limita a încă 3 miliarde de euro, până la sfârșitul anului 2018. 

Cât despre aderarea Turciei la UE, cele două părți își afirmă în acord angajamentul de a grăbi acest proces, iar Comisia Europeană va propune în luna aprilie deschiderea unui nou capitol de negocieri.