Găgăuzia este o unitate autonomă teritorială, cu statut special, din cadrul Moldovei. Regiunea, situată în partea de sud a ţării şi populată compact de etnici găgăuzi, a cerut acest statut încă din 1990.

Găgăuzii au făcut primii paşi pentru înfiinţarea propriei autonomii la sfârşitul anilor '80, în contextul mişcării de renaştere naţională din Moldova. În august 1990, la Comrat a fost proclamată Republica Autonomă Găgăuzia. Chişinăul nu a recunoscut autonomia, catalogând acest gest drept neconstituţional. La sfârşitul lui octombrie 1990, situaţia din sudul Moldovei era destul de tensionată, în condiţiile în care Guvernul Druc a trimis voluntari şi detaşamente de miliţie la Comrat pentru a împiedica desfăşurarea alegerilor legislative, anunţate în Găgăuzia. Implicarea Armatei Sovietice, a împiedicat escaladarea evenimentelor. În decembrie 1994, Parlamentul de la Chişinău a recunoscut autonomia Găgăuziei, adoptând legea privind statutul juridic special al Găgăuziei.

Potrivit acesteia, regiunea autonomă are propriul drapel, imn, stemă, Constituţie şi instituţii ale puterii. Mai mult, conform legii, în cazul schimbării statutului Republicii Moldova ca stat independent, poporul Găgăuziei are dreptul la autodeterminare externă. De asemenea, autonomia Găgăuziei este garantată şi de Constituţia ţării. Astfel, potrivit Legii Supreme, regiunea soluţionează, de sine stătător, în limitele competenţei sale, problemele politice, economice şi culturale. Găgăuzia are o populaţie de peste 150.000 de locuitori, din care circa 80 la sută sunt găgăuzi, etnie înrudită cu turcii, dar cu o credinţă creştin-ortodoxă. În fruntea Găgăuziei se află un conducător numit başkan, ales prin vot direct pentru o perioadă de patru ani.