Cum se explică decizia Curţii Constituţionale
Curtea Constituţională a declarat drept neconstituţionale alegerile prezidenţiale din 16 decembrie 2011. Asta după ce deputatul neafiliat Mihai Godea a depus la CC o sesizare, prin care declara că s-a încălcat principiul votului secret al deputaţilor, prevăzut în lege, prin arătarea buletinelor de vot la ieşirea din cabină.
Vă invităm să citiţi în continuare concluziile magistraţilor:
"Audiind argumentele părţilor, Curtea a reţinut că, în conformitate cu dispoziţiile articolului 78 alin.(1) din Constituţie, Preşedintele Republicii Moldova se alege de către Parlament prin vot secret, iar articolul 8 alin.(1) din Legea cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova prevede că votarea pentru candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se efectuează în mod secret. De altfel, aceasta este singura dispoziţie constituţională cu caracter procedural referitoare la organizarea şi desfăşurarea alegerilor Preşedintelui, în raport cu care Curtea Constituţională este chemată să se pronunţe.
În acelaşi timp, Curtea a observat că procedura de votare a Preşedintelui Republicii Moldova de către Parlament a constituit obiectul Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 39 din 4 decembrie 2000 privind interpretarea unor prevederi ale articolului 78 alin. (1) din Constituţia Republicii Moldova. În hotărârea sa anterioară, Curtea Constituţională a menţionat că alegerea şefului statului de către Parlament printr-o altă modalitate decât prin vot secret este interzisă. Cu alte cuvinte, clauzele stabilite în art. 78 alin. (1) din Constituţie şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 1234-XIV din 22 septembrie 2000 au un caracter imperativ şi trebuie să fie respectate întocmai de către deputaţii în Parlament care participă la alegerea Preşedintelui Republicii Moldova. De asemenea, în Hotărârea nr. 39 din 4 decembrie 2000 Curtea a menţionat că, deputaţii în Parlament trebuie să voteze pentru candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova în aşa condiţii, încât voinţa lor să nu poată fi cunoscută şi influenţată de nimeni.
Curtea a acceptat solicitarea Guvernului de a dezvolta concluziile statuate în Hotărârea nr. 39 din 4 decembrie 2000. În acest context, Curtea a reiterat că din textul Constituţiei nu rezultă posibilitatea derogării în cazul alegerii Preşedintelui de la caracterul secret al votării. O dovadă în acest sens este faptul că, dacă în alte cazuri Constituţia utilizează expresia „cu votul [...]”, fără a preciza dacă acesta trebuie să fie deschis sau secret (a se vedea articolele 74, 81, 82, 89, 98, 106, 111, 141, 143 din Constituţie), în acest caz Constituţia utilizează indicativul „este ales”, cu precizarea „prin vot secret”, fără a prevedea excepţii sau, cel puţin, posibilitatea legiuitorului de a reglementa situaţii de exceptare. Redacţia articolului 78 indică clar voinţa legiuitorului constituant de a aplica această garanţie constituţională în toate alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii. Această protecţie se extinde de la primirea buletinului de vot până la plasarea buletinului de vot în urna de vot sigilată, astfel încât opţiunea exprimată să nu poată fi identificată.
Curtea a reţinut că organismele şi instrumentele internaţionale nu diferenţiază garanţiile secretului votului în funcţie de exprimarea acestuia în cadrul alegerilor prin sufragiu universal direct sau indirect şi în cadrul şedinţelor Parlamentului pentru a face numiri individuale. Curtea a menţionat că aceste garanţii urmează a fi asigurate în cadrul tuturor exerciţiilor electorale prin vot secret, indiferent de tipul scrutinului.
De asemenea, Curtea a reţinut că secretul votului nu este numai un drept fundamental, dar, de asemenea, o obligaţie. Prin urmare, renunţarea la dreptul la votul secret, nu exonerează deputaţii de obligaţia de a asigura secretul votului, or la ea nu se poate renunţa. Astfel, funcţionarii electorali, sunt obligaţi să oprească orice manifestare care încalcă secretul votului, inclusiv pe alegătorii care arată în mod deliberat buletinele de vot marcate de ei.
În acest context, Curtea a constatat că la desfăşurarea procedurii de alegere a Preşedintelui din 16 decembrie 2011 au fost încălcate în mod flagrant normele articolului 78 şi, implicit, ale articolelor 1 şi 2 din Constituţia Republicii Moldova. Curtea a reţinut că, prin amploarea lor, încălcările au fost de natură să influenţeze decisiv rezultatele finale ale alegerilor ordinare pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.
În partea ce ţine de solicitarea de verificare a constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr. 287 din 28 decembrie 2011 privind stabilirea datei alegerilor repetate a Preşedintelui Republicii Moldova, formulată în şedinţa plenară publică, Curtea reţine că aceasta este în conexiune directă cu Hotărârea Parlamentului nr. 266 din 23 decembrie 2011 cu privire la rezultatele alegerilor „ordinare” pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, data alegerilor „repetate” fiind fixată urmare a adoptării acestei hotărâri.
În lumina celor expuse, Curtea a conchis că Hotărârea Parlamentului nr. 266 din 23 decembrie 2011 cu privire la rezultatele alegerilor ordinare pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova şi, implicit, Hotărârea Parlamentului nr.287 din 28 decembrie 2011 privind stabilirea datei alegerilor repetate a Preşedintelui Republicii Moldova, urmează a fi declarate neconstituţionale".
Hotărârea Curţii Constituţionale
Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale Hotărârea Parlamentului nr. 266 din 23 decembrie 2011 cu privire la rezultatele alegerilor ordinare pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova şi Hotărârea Parlamentului nr. 287 din 28 decembrie 2011 privind stabilirea datei alegerilor repetate a Preşedintelui Republicii Moldova. Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
- Curtea Constituţională ar putea alege astăzi un nou preşedinte
- Comuniştii cer demiterea preşedintelui Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase
- Alegerile prezidenţiale din 16 decembrie NECONSTITUŢIONALE. Şeful statului nu va fi ales pe 15 ianuarie
- PCRM reacţionează dur: Curtea Constituţională s-a transformat într-o componentă a AIE