Cum se traduce cuvântul AUTOSTRADĂ din română în moldovenească. Regii asfaltului din România şi-au mutat cartierul general la Chişinău
Republica Moldova este unul dintre puţinele state din Europa fără niciun kilometru de autostradă şi care nici nu are planuri concrete de a construi autostrăzi în următorii ani, pentru că nu are "trafic suficient". Declaraţia a fost făcută de şeful Direcţiei de dezvoltare a drumurilor din cadrul Ministerului Transporturilor, Andrei Cuculescu, pentru Gandul.info. Acesta a explicat că realizarea de autostrăzi nu este o prioritate, deoarece traficul rutier nu justifică asemenea investiţii.
Potrivit sursei citate, singurele lucrări mai ambiţioase din domeniul rutier ale Moldovei le reprezintă plombarea "drumurilor magistrale", după cum reiese din Strategia de Transport şi Logistică elaborată de MTID. Trei sferturi din reţeaua de drumuri publice din R. Moldova sunt în stare precară, majoritatea fiind construite înainte de 1990. Cu toate că oficialităţile de peste Prut susţin că doresc integrarea ţării în Uniunea Europeană, până acum câţiva ani, legislaţia nici măcar nu prevedea termenul "autostrăzi". Ulterior, autostrăzile au fost definite în Legea drumurilor. Însă totul s-a oprit aici. În schimb, aşa-numiţii "regi ai asfaltului" din România au simţit mirosul unor afaceri şi au obţinut peste graniţă contracte de milioane de dolari pentru lucrările de reparaţii ale "drumurilor magistrale" şi regionale.
„În 2008, noi am modificat Legea drumurilor pentru că în legislaţia noastră nu exista termenul de autostradă. Acum lucrăm la clasificarea drumurilor. În legislaţie avem acum autostrăzi, drumuri expres, drumuri republicane, drumuri regionale, drumuri locale”, a declarat Cuculescu.
Întrebat dacă realizarea de autostrăzi reprezintă o prioritate pentru Guvernul de la Chişinău, reprezentantul Ministerului Transporturilor a dat de înţeles că nu, motivând că investitorii străini nu sunt interesaţi să construiască noi drumuri în Moldova şi că în plus, nici traficul rutier de pe drumurile existente nu justifică, deocamdată, construcţia de autostrăzi.
Reţeaua de drumuri din R. Moldova
Sursa: Strategia de Transport şi Logistică a MTDI
„Pentru a construi autostrăzi, este nevoie de un trafic de peste 15.000 autovehicule pe zi. În prezent nu avem un asemenea trafic, decât pe câteva zone, la intrarea în Chişinău. Ne gândim că acestea pot fi aduse la nivel de autostradă, dacă îmbunătăţim condiţiile de siguranţă, punem parapeţi şi celelalte elemente de siguranţă, dar vom vedea”, a sintetizat Andrei Cuculescu.
Solicitatsă estimeze câţi km de autostrăzi ar putea avea Republica Moldova în viitorul apropiat, Cuculescu a apreciat că "în mai puţin de 10 ani, ţara ar putea avea în jur de 150 de km de autostrăzi, dar vom vedea, în funcţie şi de nivelul traficului rutier".
Foto drumul magistral M3, zona Balabanu// captură camera video
Ministrul în exerciţiu al Transporturilor, Anatol Şalaru, a avut întâlniri în trecut, printre alţii, şi cu foştii miniştri români ai Transporturilor, Anca Boagiu şi cu Alexandru Nazare, cele două părţi angajându-se, cu ambele ocazii, să caute mijloace de punere în practică a interconectării viitoarei autostrăzi Târgu-Mureş - Iaşi – Ungheni cu infrastructura de transport rutier de pe teritoriul Republicii Moldova, printr-un pod peste Prut la Ungheni. Totul a rămas la stadiul de discuţii. Pe de altă parte, într-un interviu acordat în martie 2010, Anatol Şalaru afirma că investitorii străini nu sunt dispuşi să finanţeze “drumuri construite de la zero” şi că pentru asta ar trebui găsite fonduri locale. El a menţionat atunci, că autorităţile de la Chişinău negociază cu structuri europene ca să vină cât mai mulţi bani pentru infrastructura drumurilor.
„Regele asfatului” Costel Căşuneanu reabilitează drumuri în R. Moldova : "Pe o lungime de peste 5 km se va executa un sistem rutier complet nou”
Unul dintre aşa-numiţii „regi ai asfaltului” din România, Costel Căşuneanu, a câştigat câteva contracte de reabilitare a drumurilor naţionale din Moldova. Compania Pa&Co International SRL, prin filiala sa din Republica Moldova, a demarat proiectul de reabilitare a drumului magistral M3 Chişinău - Giurgiuleşti, pe tronsoanele între km 96 şi km 122 şi, respectiv, între km 122 şi km 151.
Foto: pacointernational.com
“Acestea reprezintă două proiecte majore din planul de dezvoltare a infrastructurii de drumuri din Republica Moldova, plan finanţat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie si Dezvoltare. Drumul naţional M3 este de o importanţă strategică, el făcând legătura între capitala tării, Chişinău, şi extremitatea sudică, Giurgiuleşti, singurul port moldovenesc, situat atât la graniţa cu România, cât şi cu Ucraina”, se menţionează pe site-ul companiei Pa&Co International.
„Lucrările vor cuprinde o tehnologie modernă de reciclare a îmbrăcăminţii existente cu ciment şi agregate de adaos, se vor aplica soluţii moderne pentru execuţia podurilor şi podeţelor cu folosirea de structuri metalice şi consolidarea cu minipiloţi, iar pe o lungime de peste 5 km se va executa un sistem rutier complet nou”.
Cele două proiecte urmează să fie finalizate pană la sfârşitul primului trimestru al anului viitor.
Contractul pentru reabilitarea drumului M3 Chişinău-Giurgiuleşti, pe cele două secţiuni menţionate, a fost semnat în iunie 2012 şi are o valoare "la finalizare" de 32,93 milioane de dolari.
În plus, aceeaşi firmă a omului de afaceri Costel Căşuneanu, Pa&Co, a câştigat şi un contract pentru reabilitarea drumului R14 Bălţi-Sărăteni, km 10+780-km 26+000, beneficiar fiind Administraţia de Stat a Drumurilor din Republica Moldova. Valoarea contractului la finalizare este de 10,91 milioane de dolari, data începerii contractului fiind martie 2011, după cum reiese din informaţiile plasate pe pe site-ul Pa&Co International.
Plombarea reţelei de drumuri
Numele firmei Pa&Co este apare menţionat pe site-ul Ministerului Transporturilor din R. Moldova, pe lista "lucrărilor de plombare" a reţelei de drumuri:
- M2 Chişinău-Soroca-frontieră cu Ucraina, km 6-26 - SRL „Strabag”(Austria)
- M2 Chişinău-Soroca-frontieră cu Ucraina, km 26-71 - Compania „Toto Construzioni Generali în asociere cu Taddei Spa” (Italia)
- R14 Bălţi-Sărăteni –M2, km 10-26, km 61-64 - SRL „Pa&Co”(România).
Foto captură camera video amplasată pe drumul magistral M14
Ministerul Transporturilor a anunţat recent că “lucrările de plombare”, demarate la jumătatea lunii aprilie, au vizat în special “drumurile naţionale cu intensitate sporită de trafic”.
-M1 Chişinău – Leuşeni – frontiera cu România (92 km);
- M3 Chişinău – Cimişlia – Vulcăneşti – Giurgiuleşti – frontiera cu România (196 km)
-M14 Brest – Briceni – Chişinău – Tiraspol – Odesa (323 km)
-M21 Chişinău – Dubăsari – Poltava (Ucraina) (37 km).
Reabilitare prin PPP
Strategia de Transport şi Logistică mai arată că autorităţile din R Moldova intenţionează să reabiliteze prin PPP două drumuri republicane – R1 (Chişinău-Străşeni) şi R2 (Chişinău- Anenii Noi) – cu o lungime de 42 km şi respectiv de 28 de km, costurile investiţiei fiind estimate la 84 milioane euro, respectiv 56 milioane euro.
Aproape trei sferturi din drumurile naţionale sunt în stare “rea” sau “foarte rea”
Aproximativ trei sferturi din drumurile naţionale din R. Moldova sunt caracterizate în documentele oficiale ca fiind în stare “rea” sau “foarte rea”.
“În prezent, circa 26% din drumuri naţionale sunt în stare bună sau mediocră, 54% în stare rea şi aproximativ 20% în stare foarte rea. Totodată, după aprobarea Strategiei infrastructurii transportului terestru pe anii 2008-2017, situaţia s-a îmbunătăţit şi în perioada 2008 – 2012, au fost reabilitate peste 250 km de drumuri, inclusiv 60 km de drumuri locale, care se află în stare bună şi foarte bună”, se arată într-un document al MTID.
Sursa mdti//evoluţia stării drumurilor din R.Moldova
Continuarea articolului pe Gandul.info.