Comisia Europeană (CE) a cerut miercuri, 14 februarie, statelor blocului comunitar să-şi sporească angajamentele financiare, pentru a acoperi golul lăsat de Brexit în viitorul cadru bugetar multianual.

Astfel, comisarul european pentru buget, Gunther Oettinger, a revizuit în creştere ultima solicitare privind creşterea contribuţiilor naţionale la bugetul UE, el avertizând că în caz contrar va fi nevoie de reduceri la capitolele care au nevoie de finanţări substanţiale, precum Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună, informează Agerpres.

Principala sursă de venituri a bugetului comunitar este furnizată de plata de către statele membre a unui procent uniform din PIB-ul lor.

Deşi va ieşi din UE în martie 2019, când libera circulație a cetățenilor se va încheia, potrivit ministrului britanic al Imigrației, Marea Britanie – contributor net la bugetul UE – a promis că îşi va onora obligaţiile faţă de bugetul comunitar până în anul 2020, ultimul an al actualului cadru financiar multianual.

Dar apoi Brexitul va lăsa în bugetul comunitar un gol financiar pe care Oettinger l-a evaluat, în declaraţia dată miercuri, 14 februarie, la 15 miliarde de euro pe an.

El a propus anterior ca în viitorul cadru financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027 statele membre să-şi suplimenteze contribuţiile de la circa 1% din PIB până la 1,1% din PIB pentru a acoperi o parte din golul financiar lăsat de pierderea contribuţiei britanice, în paralel cu realizarea de economii.

La o conferinţă de presă, ținută miercuri, alături de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, comisarul Gunther Oettinger a anunţat că executivul comunitar examinează posibilitatea de a solicita creşterea contribuţiilor naţionale până la circa 1,2% din PIB pentru a putea planifica politici comunitare cu ‘valoare adăugată’, politici pe care le va detalia într-o comunicare ce va fi prezentată pe 2 mai.

"Ne lipseşte finanţarea pentru susţinerea competitivităţii în Europa (…) şi cu cât mai repede se vor lua deciziile, cu atât va fi mai bine. Dacă vom avea un alt val de refugiaţi care vor sosi necontrolat, iar acest lucru poate fi previzibil, ei vor sosi în Austria, Germania, Danemarca, Suedia şi în alte ţări din Europa Centrală şi de Nord. Vom avea nevoie de alocări bugetare şi resurse pentru ei", a precizat Oettinger, care a insistat şi asupra importanţei asigurării unei finanţări europene ‘suficiente’ pentru alte provocării ale viitorului, precum combaterea terorismului sau consolidarea apărării europene.

Perspectiva diminuării bugetului comunitar îngrijorează ţările est-europene, care se tem de o diminuare a fondurilor alocate în cadrul Politicii de Coeziune, ţinând cont de priorităţile pe care executivul comunitar le are acum în vedere (competitivitatea, migraţia, apărarea, combaterea terorismului, etc.) şi faptul că unele ţări contributoare nete la bugetul UE, cum ar fi Austria şi Olanda, au anunţat că refuză să-şi majoreze contribuţiile.