Creierul se schimbă în continuu, acesta fiind motivul pentru care definirea maturității este un proces dificil pentru specialiștii în neuroștiință, scrie playtech.ro.

Oamenii de știință au învățat extrem de multe lucruri noi în legătură cu creierul pe parcursul ultimilor zece ani. Iar unul dintre cele mai importante aspecte cu privire la el este maturitatea. Aceasta ar putea avea consecințe importante nu doar pe plan științific, ci și pe plan legal. Din păcate, răspunsul clar pe care și-l doresc autoritățile nu poate fi oferit de către cercetători.

Potrivit publicației New York Times, care citează comentariul oferit de doctorul Leah H. Sommerville, creierul atinge volumul celui de adult la vârsta de zece ani. Cu toate acestea, neuronii se modifică în continuare, dând naștere unor noi legături pe parcurs. În timp, modificările indică o maturizare a creierului, însă acestea se produc în mod diferit în diversele zone cerebrale.

În lobul occipital, de exemplu, nu se mai produc modificări după vârsta de 20 de ani, în timp ce, în lobul frontal, noi legături se formează chiar și la 30 de ani. În paralel, se schimbă și activitatea creierului. În cazul copiilor, regiunile adiacente lucrează împreună, iar în cazul adulților, regiunile separate colaborează, pentru a analiza informațiile într-un mod mai eficient.

Totuși, procesul de dezvoltare rămâne un mister. În cazul unor copii, de exemplu, oamenii de știință au observat rețele neurale similare celor întâlnite la adulți. De asemenea, adolescenții se descurcă la fel de bine precum adulții în teste ale abilităților cognitive, însă au probleme atunci când sentimentele experimentate sunt puternice. Motivul ar putea fi lipsa unui sistem dezvoltat pentru controlul acestora.

Unii doctori sunt de părere că studiile recente demonstrează că vârsta minimă necesară pentru a putea vota ar trebui să fie de 16 ani. Pentru moment, însă, cercetătorii încă se află în faza de învățare. Multe studii vor fi efectuate până când vom putea vedea schimbări la importante pe plan social.