Coşmarurile, văzute prin prisma definiţiei date de specialişti, sunt mai rar întâlnite decât visele urâte relativ comune, dar mai des întâlnite decât fenomenul teorii nocturne. Ce spun, însă, aceste vise despre tine ca individ, află de la specialiştii în somnologie.

Psihologul Michael J. Breus arată că majoritatea coşmarurilor au ca temă centrală conflictele interpersonale, agresiunea fizică, experienţa eşecului şi senzaţia că individul este neputincios.

Deloc surprinzător este faptul că teama este cea mai comună emoţie declanşată de coşmaruri, însă teama nu este mereu prezentă în cadrul visului. Cercetătorii au arătat că o treime dintre coşmarurile raportate de aproximativ 10.000 de subiecţi erau centrate în jurul altor emoţii, precum tristeţea, amărăciunea, vina, regretul sau dezgustul.

Femeile şi bărbaţii au tipuri diferite de coşmaruri

Bărbaţii tind să aibă coşmaruri despre dezastre naturale (incendii, inundaţii sau războaie) şi violenţă. În schimb, femeile au mai degrabă coşmaruri legate de chestiuni interpersonale. Potrivit celor mai recente cercetări, femeile au parte de coşmaruri mai des decât bărbaţii.

Dacă ai coşmaruri, funcţionezi aşa cum trebuie

Studiile arată că peste 70% dintre adulţii sănătoşi au coşmaruri cel puţin o dată pe lună. Specialiştii explică aceste vise urâte ca fiind o parte esenţială a procesării emoţiilor. Aspecte care nu îţi dau pace în viaţa de zi cu zi sunt procesate în timpul somnului, pentru a te ajuta să le gestionezi mai bine.

Coşmarurile definesc ce tip de individ eşti

Psihologii susţin că unii pacienţi apreciază coşmarurile. Dacă nu influenţează în mod negativ viaţa de zi cu zi, coşmarurile pot fi benefice, rezultând într-o sursă majoră de inspiraţie. Indivizii care au coşmaruri intense frecvente tind să fie mai creativi şi au o imaginaţie mai bogată. Dincolo de faptul că te ajută să procesezi unele emoţii, coşmarurile îţi pot oferi perspective inedite asupra unor situaţii sau interacţiuni cu oamenii din viaţa ta.

Factori care sporesc frecvenţa apariţiei coşmarurilor

Dacă te numeri printre cei care suferă de depresie, anxietate sau alte tulburări asemănătoare, sunt şanse mari ca frecvenţa coşmarurilor să fie sporită. Insomnia şi apneea sunt, de asemenea, factori care duc de multe ori la apariţia coşmarurilor.

Dacă te laşi de fumat şi foloseşti tratamente în acest sens, coşmarurile pot apărea mai des, aşa cum se întâmplă şi în cazul administrării de antihistaminice. Aşadar, alergiile merg mână în mână cu un somn brăzdat de coşmaruri.

Coşmarurile pot fi genetice

Află dacă în familia ta au fost întâlnite cazuri de coşmaruri cronice, fiindcă existe şanse mari ca tu să fi moştenit acest bagaj genetic.

Numără-ţi temerile şi vei afla de ce ai coşmaruri

Deşi există numeroase teorii cu privire la sursa acestor tipuri de vise, specialiştii arată că o variantă plauzibilă ar fi aceea potrivit căreia coşmarurile ne pregătesc pentru o anumită situaţie de care ne este teamă în viaţa reală, în încercarea de a diminua nivelul de stres aferent situaţiei respective, scrie feminis.ro.