Este cunoscut faptul că accesul cetățenilor moldoveni la apă potabilă de calitate lasă de dorit.

Cea mai gravă situație este în nordul țării, unde doar 40 la sută din locuinţe sunt conectate la apeduct.

La polul opus se află municipiul Chișinău și autonomia Găgăuză, unde aproape 70 la sută din populație are acces la apă centralizată.

În localitățile din sud acest procent este de aproape 65 la sută.

Mai grav este însă că în foarte multe cazuri apa este de o calitate proastă și amenință sănătatea oamenilor.

Potrivit Centrului Naţional de Sănătate Publică, cea mai poluată apă este în apeductele din sate. Aceasta nu corespunde parametrilor chimici şi microbiologici.

Cea mai complicată situație este în raioanele Anenii Noi, Glodeni, Căuşeni, Făleşti, Râşcani, Ialoveni, Ştefan-Vodă, Taraclia şi Orhei.

Apa poluată reprezintă una dintre principalele cauze ale bolilor infecţioase, cum ar fi cele diareice, digestive, dar și hepatita virală A.

Chiar dacă în multe localități există apeducte, nu sunt sisteme de canalizare sau stații de epurare.

De exemplu, apele reziduale din orașul Soroca se revarsă direct în râul Nistru, de unde se alimentează cu apă mai multe localități, inclusiv municipiul Chișinău.

Capitala are și ea probleme cu stația de epurare, care ar urma să fie reconstruită.