Date oficiale: Un moldovean din 100 se alege cu o infecţie în timpul internării. Ce spun epidemiologii
Foto: ziare.com
Peste o mie de pacienţi internaţi în spitalele din ţară capătă anual diferite infecţii asociate actului medical. Numărul s-a dublat în ultimii ani. În realitate, statul se confruntă cu subraportare a acestor cifre din frica managerilor de a se pomeni cu controale sau pedepse, deşi acest lucru nu se mai practică de ani buni. Datele oficiale arată că un moldovean din 100 se alege cu o infecţie în timpul internării.
"Intri cu una şi ieşi cu alta. Noi la laborator când am dat analize mi-au spus că nu am luat un virus simplu, ci e de pe undeva călit, adică de prin spitale. După angiogramă nu reacţiona la niciun antibiotic, doar la unul sau două."
O mamă din Capitală, care şi-a dorit păstrarea anonimatului, a aflat că toţi cei cinci membri ai familiei sale sunt infectaţi cu streptococ rezistent la antibiotice. Asta după ce băiatul mai mare a fost internat în secţia Reanimare cu angină, care îi provoca tuse convulsivă, iar ulterior au urmat alte cinci internări în diferite instituţii medicale.
"Sincer să vă spun nici nu am idee de unde, nici nu ştiam că aşa ceva e posibil. Se făcea ordine, medicii erau în măşti. În fiecare spital o dată pe zi se făcea ordine se ştergea totul absolut."
ANSP susţine că în mare parte de vină se face igiena proastă a mâinilor angajaţilor medicali înainte de intervenţii, dar şi rezistenţa bacteriilor la dezinfectant.
"Sunt mâinile atât a pacienţilor, cât şi a lucrătorilor medicali - este un factor esenţial, primordial, care joacă un rol foarte important. Iar conform OMS până la 80 la sută din infecţii pot fi prevenite doar prin respectarea igienii mâinilor.", afirmă ŞTEFAN SURDU, medic epidemiolog Agenţia Naţională Sănătate Publică.
Ultimul raport al Ministerului Sănătăţii arată că în 70 la sută din secţiile ATI se confruntă cu o funcţionare proastă a sistemului de ventilare. Cele mai frecvente tipuri de infecţii luate din spital sunt cele septice la nou-născuţi sau la mame, gastroenterite, meningite, pneumonii ca rezultat al ventilării artificiale.
"Infecțiile asociate asistenţii medicale nu pot fi sută la sută evitate. Cum şi în circulaţia rutieră nu poţi exclude la zero accidentele, iată aici tot aşa. Orice act medical are risc de a face o infecţie.", a mai precizat ŞTEFAN SURDU, medic epidemiolog Agenţia Naţională Sănătate Publică
Potrivit OMS, ţara noastră ar pierde anual în jur de 80-90 milioane de lei pentru tratarea pacienţilor care se infectează în spitale. Costul per bolnav ajunge la 6000 de lei.
"Intri cu una şi ieşi cu alta. Noi la laborator când am dat analize mi-au spus că nu am luat un virus simplu, ci e de pe undeva călit, adică de prin spitale. După angiogramă nu reacţiona la niciun antibiotic, doar la unul sau două."
O mamă din Capitală, care şi-a dorit păstrarea anonimatului, a aflat că toţi cei cinci membri ai familiei sale sunt infectaţi cu streptococ rezistent la antibiotice. Asta după ce băiatul mai mare a fost internat în secţia Reanimare cu angină, care îi provoca tuse convulsivă, iar ulterior au urmat alte cinci internări în diferite instituţii medicale.
"Sincer să vă spun nici nu am idee de unde, nici nu ştiam că aşa ceva e posibil. Se făcea ordine, medicii erau în măşti. În fiecare spital o dată pe zi se făcea ordine se ştergea totul absolut."
ANSP susţine că în mare parte de vină se face igiena proastă a mâinilor angajaţilor medicali înainte de intervenţii, dar şi rezistenţa bacteriilor la dezinfectant.
"Sunt mâinile atât a pacienţilor, cât şi a lucrătorilor medicali - este un factor esenţial, primordial, care joacă un rol foarte important. Iar conform OMS până la 80 la sută din infecţii pot fi prevenite doar prin respectarea igienii mâinilor.", afirmă ŞTEFAN SURDU, medic epidemiolog Agenţia Naţională Sănătate Publică.
Ultimul raport al Ministerului Sănătăţii arată că în 70 la sută din secţiile ATI se confruntă cu o funcţionare proastă a sistemului de ventilare. Cele mai frecvente tipuri de infecţii luate din spital sunt cele septice la nou-născuţi sau la mame, gastroenterite, meningite, pneumonii ca rezultat al ventilării artificiale.
"Infecțiile asociate asistenţii medicale nu pot fi sută la sută evitate. Cum şi în circulaţia rutieră nu poţi exclude la zero accidentele, iată aici tot aşa. Orice act medical are risc de a face o infecţie.", a mai precizat ŞTEFAN SURDU, medic epidemiolog Agenţia Naţională Sănătate Publică
Potrivit OMS, ţara noastră ar pierde anual în jur de 80-90 milioane de lei pentru tratarea pacienţilor care se infectează în spitale. Costul per bolnav ajunge la 6000 de lei.