De 30 de ani luptă pentru limba română, în Transnistria. "Ne batjocoreau, chiar săreau la bătaie"
Deja de trei decenii sunt o dovadă vie a patriotismului şi devotamentului faţă de limbă şi ţară. Pentru principialitatea lor, au fost persecutaţi în nenumărate rânduri. Nici azi nu le este mai bine. Este vorba despre pedagogii şi elevii liceului Alexandru cel Bun din Bender, care, de ani de zile, îşi revendică dreptul de a învăţa în limba română.
Liceul Alexandru cel Bun a fost deschis la Bender în anul 1982. În tot acest răstimp, problemele nu au mai contenit. Dar cel mai greu a fost să facă faţă situaţiei după conflictul militar de la Nistru.
"Şcoala a fost blocată, noi am rămas în stradă. Câteva săptămâni am făcu, am încercat să facem lecţii în faţa executivului. Când am fost izgoniţi din piaţa executivului, am fost nevoiţi să petrecem orele chiar la părinţi acasă. Noi nu ne evidenţiem că trăim în republica nistreană, noi trăim în R. Moldova, oraşul Bender este al R. Moldova", a relatat Iulia Guţan, profesoară în clasele primare.
Natalia Sârbu lucrează la liceu deja de 20 de ani. "După evenimentele din 1992 era puţină frică. După circa un an de lucru, în 1994, a apărut conflictul legat de şcolile din Transnistria cu instruire în limba română. Atunci puţin parcă m-am descurajat, însă Dumnezeu mi-a dat puteri să continui aici activitatea, pentru că acesta este poporul şi pământul nostru", a mărturisit profesoara.
Pentru păstrarea liceului au luptat chiar şi elevii de aici.
"Copii din şcolile ruseşti, de o vârstă cu noi, poate mai mari ne batjocoreau, puteau să sară şi la bătaie. Ni s-a închis şcoala şi împreună cu tăticul meu am mers pe bulevardul Ştefan cel Mare, în PMAN, am fost şi cu placate. Îmi doream ca autorităţile din R. Moldova să intervină", a povestit Nadejda Chisin, absolventă a liceului.
Pe lângă presiunile de ordin moral, instituţia mai are de înfruntat şi dificultăţi financiare.
"La serviciile comunale se măreşte preţul doar pentru noi. Clădirea aceasta nu ştim dacă va mai fi a noastră, pentru că anul viitor, pe 20 mai, expiră termenul de contract. Probabil că greutăţile te apropie. Eu judec în limba mea, maternă şi consider că toată lumea are dreptul şi trebuie să vorbească şi să judece în limba sa", a subliniat directorul liceului Alexandru cel Bun, Maria Roibu.
Acum aproximativ 10 ani, în acest liceu îşi făceau studiile peste 2.000 de copii. Conflictele cu administraţia locală au dus la scăderea considerabilă a numărului elevilor de aici. În prezent, numărul copiilor care învaţă la liceul "Alexandru cel Bun" a ajuns la puţin peste 500.
- Deputatul PL Ana Guţu, ameninţată cu moartea, după ce a declarat că statul nu trebuie să finanţeze şcolile ruse
- Ambasada SUA în Moldova atenţionează Chișinăul și Tiraspolul cu privire la şcolile cu predare în grafie latină
- "E discriminare"! Absolvenţii liceelor cu predare în limba rusă nu sunt admişi la facultăţile cu predare în limba română