O ţară care câştiga anual 30 de miliarde de euro din turism a ajuns în pragul falimentului. Grecia a reuşit într-un deceniu să acumuleze datorii record, care au atins aproape 350 de miliarde de euro şi au aruncat ţara într-o criză financiară fără precedent.

Pe 1 ianuarie 2001, Grecia a renunţat la moneda naţională, în favoarea Euro. Acest lucru le-a permis autorităţilor de la Atena să se împrumute mai uşor din surse externe. În ultimul deceniu, însă, cheltuielile publice elene s-au dublat.

Situaţia a fost agravată şi de creşterea nivelului corupţiei din ţară, iar criza mondială de anul trecut a fost ultima picătură pentru un stat care trăia din împrumuturi. Zona euro a început să se clatine, iar creditorii au ajutat din nou Grecia şi au aprobat un împrumut de 110 miliarde de euro. Pentru că acest pachet expiră, liderii europeni au convenit, săptămâna trecută, un nou plan de salvare a acestei ţări. După adoptarea acestuia, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a declarat că admiterea Greciei în zona euro a fost o greşeală.

"Să spunem lucrurilor pe nume. A fost o eroare intrarea Greciei în zona euro. Ţara a prezentat atunci cifre false şi nu era de fapt, pregătită să se integreze în zona euro. A fost o decizie luată în 2001 pentru care acum trebuie să suportăm consecinţele", a menţionat Sarkozy.

Acum câteva zile, premierul grec a pus pe jar întreaga comunitate europeană. După ce liderii din Europa au decis să şteargă aproape jumătate din datoriile statului elen, George Papandreou a anunţat că vrea să organizeze un referendum şi să întrebe poporul dacă acceptă noi tăieri bugetare pentru scoaterea ţării din faliment.