Arheologii care examinează rămăşiţele victimelor erupţiei Vezuviului din anul 79 î.e.n. au descoperit că locuitorii de pe coastă de la acea vreme mâncau mult mai mult peşte în comparaţie cu italienii din prezent şi că, față de femei, bărbaţii consumau o cantitate mai mare din acest aliment considerat superior, relatează AFP, citează digi24.ro.

Cercetătorii, conduşi de o echipă de la Universitatea York, au analizat aminoacizi prelevaţi din rămăşiţele a 17 persoane adulte, descoperite în oraşul roman antic Herculaneum, rămas îngropat sub cenuşa vulcanului până în secolul al XVIII-lea.

Studiind proporţia izotopilor de carbon şi de azot din aminoacizi şi aplicând un model statistic, cercetătorii au reuşit să diferenţieze grupurile de alimente cu o precizie sporită, a scris echipa, miercuri, în jurnalul ştiinţific Science Advances.

Herculaneul a furnizat o "populaţie extraordinară" care a făcut posibilă studierea alimentaţiei din acea vreme, dezastrul natural oferindu-le arheologilor un instantaneu al vieţii de zi cu zi, a declarat, pentru AFP, autoarea principală a studiului, Silvia Soncin.

Acest lucru este diferit de cimitire, care "sunt de obicei utilizate pentru o anumită perioadă - vorbim despre sute de ani - iar sursele de hrană este posibil să se fi modificat din cauza schimbărilor climatice sau a diferitelor rute comerciale", a explicat specialista, conform Agerpres.

Deşi Herculanum şi Pompeii din apropiere au fost distruse de vulcan, majoritatea locuitorilor au reuşit să fugă la timp, a declarat pentru AFP unul dintre autorii cercetării, Oliver Craig, profesor de bioarheologie.

Cei 11 bărbaţi şi 6 femei studiaţi de echipă au fost aleşi la întâmplare dintre cele 340 de persoane care au murit pe plajă şi sub arcadele de piatră care serveau drept adăposturi pentru bărci ("fornici") şi unde au încercat să se refugieze.

"Am găsit o cantitate surprinzător de mare de contribuţie marină la dieta acestor oameni, mai ales în comparaţie cu populaţia modernă mediteraneană", a spus Soncin.

Aceşti locuitori antici mâncau de aproximativ trei ori mai multe fructe de mare faţă de locuitorii din prezent din regiune.

Echipa a constatat, de asemenea, o disparitate de gen semnificativă în cadrul grupului - comparativ cu femeile, bărbaţii obţineau, în medie, cu 50% mai mult din aportul lor de proteine din fructe de mare.

De asemenea, bărbaţii consumau mai multe proteine din cereale în comparaţie cu femeile, în timp ce acestea din urmă îşi luau proteinele în special din produse de origine animală şi fructe şi legume cultivate local.

Potrivit echipei, există mai multe motive posibile pentru acest lucru. Bărbaţii ar fi putut fi mai implicaţi în pescuit comparativ cu femeile, însă se ştie că anumiţi peşti, precum tonul, erau consideraţi alimente superioare în societatea romană, iar persoanele de sex masculin aveau acces mai mare la acestea.

O altă posibilă explicaţie, cu toate că Herculaneum era cunoscut drept o staţiune balneară pentru elite, este aceea că oraşul găzduia, de asemenea, numeroşi sclavi şi sclavi eliberaţi. Bărbaţii sclavi aveau şanse mai mari de a fi emancipaţi decât femeile şi erau, în general, mai tineri, ceea ce le-ar fi putut oferi un acces mai timpuriu la aceste alimente preţioase.

"Acum avem un mijloc şi o metodă de a cuantifica alimentaţia din trecut; deci ceea ce vrem să facem este să le aplicăm pe scară mai largă în timp şi spaţiu", a precizat Oliver Craig.

Cercetătorul şi-a exprimat speranţa că se va putea examina ulterior cât de repede s-a modificat alimentaţia pe măsură ce oamenii preistorici au făcut trecerea de la activităţile de vânători-culegători la societăţile agricole.