(UPDATE 22.47) Terguţă: Probabil PL va dori ceva în schimb, dar PL va trebui să fie conştient că îşi va crea probleme. El va fi de partea României ca abordare, asta nu înseamnă că este în interesul nostru. El aduce încordări de spirit. Se epuizează energii care pot fi folosite în altă parte şi nu trebuie să stăm prea mult pe acest ubiect. Să îi facem un cadou lui Merkel dacă ea doreşte acest lucru. 

(UPDATE 22.46) Ghileţchi: PCRM doreşte să exploateze asemenea goluri pentru că are dividende politice. Cât lipseşte un tratat lasă loc să intensifice românofobia. Nu este în interesul nostru. 

(UPDATE 22.45) Terguţă: Şi PCRM şi socialiştii lui Dodon îşi vor folosi toată retorica. Nu va fi o situaţie simplă. 

(UPDATE 22.44) Burian: Ca în cazul semnării cu Rusia când am aşteptat timp de 4 ani. 

(UPDATE 22.42) Ţăranu: Cine poate să măsoare pofta unui partid? Nu văd cum România ar putea să tergiverseze. Pur tehnic nu ar fi posbil. Parlamentul a plecat, ar putea trece luni bune. Care este problema de ratificare cu o diferenţă de 4 luni. România nu are nevoie de reluarea negocierilor. 

(UPDATE 22.13) Ciurea: Cred că nu vor fi mari dezbateri. PL cred că ar vrea o alt preambul şi ar putea să aibă anumite rezerve. Înţeleg că ei se vor înţelege. Vor face nişte trocuri, schimburi politice şi PL va fi redus la tăcere. Nu poţi să nu semnezi câns solicitarea vine de la Merkel şi alte state. Din spusele domnului Chifu nu este nicio grabă. Ce se întâmplă dacă Moldova ratifică şi România o lasă pentru altă dată? Urmează să vedem pentru că nu este o situaţie elegantă, România trebuie să facă acelaşi lucru. În acest condiţii poţi cere altceva - legea lustraţiei. 

(UPDATE 22.38) Ţăranu: Acest acord certifică nişte lucruri. Hotarul României şi UE desparte UE de Moldova, aceasta înseamnă divizarea de un spaţiu în care vrem să ne integrăm, anume aceste forţe doresc ca acolo să se ridice un nou zid berlinez care să ne despartă de UE şi să fie o mişcare lejeră spre Est. 

(UPDATE 22.36) Burian: Dacă ne întoarcem la semnarea acestui tratat este şi formula politică şi nu învinuiesc pe nimeni de ce a procedat aşa. Divergenţele din interior şi din AIE există şi în România. El trebuie de ratificat, dar să ne uităm la formulă. Problema tratatelor privind frontiera nu pot fi negate, cât despre această integrare europeană au acorduri între ele privind frontierele. Ratificarea acestui tratat este necesară. Unirea poate fi şi cu zeci de acorduri semnate şi poate să nu fie chiar dacă nu există acorduri semnate. 

(UPDATE 22.30) Ţăranu: Dacă ar fi fost o aboradare univocă în interirorul societăţii moldoveneşti. Cum poţi să-l convinge pe liberalul Ghipu să se conformeze unui tratat care nu prevede faptul că statul are rădăcini româneşti, chiar şi PD au o recepţionare românească a realităţior. Ce poţi să faci? Noi am fost înstare de război diplomatic după ce actual opoziţie a expulzat ataşatul militar. În societatea moldovenească nu este abordare univocă şi orice trata este un simbol, iar acestea sunt recepţionate neunivoc astăzi în RM. Situaţia evoluează. Vom veni şi la altă formulă. Europa nu are timp să aştepte. Sunt două state: RM şi România care cere relaţii europene. Europa doreşte ca să obţinem un consens pe interior. Politic, este necesar ca acest tratat să fie ratificat. Trebuie să existe priorităţi. 

(UPDATE 22.23) Ţăranu: Foarte rar analiştii vorbeau despre aceste două tratate. Când va fi ratificat, va fi un tratat de frontieră, dar alta este că acesta va fi un tratat de frontieră clasic. Textul este un compromis maximal posibil în ceea ce priveşte tratatul de hotar. Nu există acest consens privind un tratat de bază. A existat această formulă în anul 2000, dar este necesar un asemenea tratat. 

(UPDATE 22.20) Ghileţchi: Eu cred că există o dimensiune politică care este un compromis, o formulă asupra căreia s-a convenit prin care putem depăşi un disconfort. Este adevărat în cadrul pactului Molotov-Ribbentrop. Este şi o dimensiune nostalgică, emoţională, dar şi una raţională. PCRM a cerut alt tratat. Decretul lui Voronin de la 8 octombrie 2003 a rămas aşa. Dacă PL nu doreşte să ratifice acest tatat este cam dificil pentru că se poziţionează lângă PCRM. Trebuie să argumenteze. Ne interesează integrarea europeană. Cât priveşte partea estică, trebuie să spulberăm temerile şi să arătăm că aici totul este bine.   

(UPDATE 22.17) Terguţă: Toate discuţiile pe acest sibiect se învârt în jurul tratatului Molotov-Ribbentrop. N-o să mă mire deloc dacă în preambul vom găsi referinţe la consecinţele pactului. În presa din Rusia o să vedeţi subiecte despre pornirile unioniste de la Chişinău. Probabil că ratificarea acestuia va fi de bun augur. 

(UPDATE 22.13) Ciurea: Din ce a spus consilierul reiese că numeni nu are nevoie de acest tratat. Există un management al frontierei. Tehnic, nimeni nu are nevoie de acest proiect. Bucureştiul a recunoscut inependenţa RM şi atât. Problema este dacă ne mulţumim noi cu atât. N-ar strica încă un tratat. Pe intern nimeni nu are nevoie, trenurile circulă, frontiera este gestionată. Chifu spune că nu este nevoie, dar eu spun că este nevoie. Subiectul este foarte delicat. Dacă Merkel nu l-ar fi întrebat pe Lupu despre acest tratat ar fi vorbit Lupu despre asta presei? În alte condiţii nu vorbesc despre acest tratat.  

(UPDATE 22.03) Ghileţchi: Şi de la noi se cere o securitate a frontierei şi o securitate dacă vrem regim liber de vize. Pe alocuri au fost anumite compromisuri. Era o problmeă nesoluţionată şi să găsim o soluţie pntru a depăşi starea actuală şi să ratificăm acest document. Nu este un verdict al Curţii Constituţionale că este un act neconstituţional. partea Română va examina şi ratifica acest document după alegerile parlamentare, va fi depăşită această situaţie. Formula care s-a găsit este acceptabilă atât pentru România, RM, dar şi petru UE. În AIE nu am discutat despre ratificarea acestui document. Cu siguranţă se va discuta şi în AIE şi în consiliul AIE. Au fost probleme şimai complicate pe care AIE le-a depăşit. 

(UPDATE 22.04) Iulian Chifu (consilier al preşedintelui României): În tratatul de această factură în forma lui orginală am fost solicitat de către Chişinău şi uzanţele spun că primul stat care ratifică este cel care solicită acest acord. Au fost momente delicate şi nu a fost ratificat acest lucru. Urmează alegeri parlamentare în România şi ca ministerul de Externe să o paseze ca prioritate şi să fie trecut şi acest acord. Formula orginală a fost făcută sub presiunea fostului regim de la Chişinău care voia un tratat de frontieră, iar România considera drept unul inutil. Este vorba despe controlul mărfurior pentru compatibilitate cu regulile Schengen, dar şi până acum regulile acopereau legile de control. România a recunoscut independenţa RM, este membră a NATO, iar în această privinţă Moldova nu mai are nevoie de niciun fel de garanţii. Nu cred că Germania are o preocupare în această direcţie. 

(UPDATE 22.03) Ghileţchi: Cetăţenii nu vor simţi un mare bine după ce acest tratat va fi ratificat, dar este un document politic necesar. va spulbera mai multe speculaţii referitor la relaţiile dintr e RM şi România. Avem nevoie de acest tratat. Deşi spe spune că România nu are nevoie eu cred că este necesar petnru că este legat de securitatea UE. 

(UPDATE 22.00) Burian: Există opinii că şi Rusia ar insista. UE încearcă să cunoască situaţia din interior. Comisia europeană crea grupuri de lucru iar unul se ocupa şi cu această frontieră. Nu cred că atât de mult afectează. Posibil că există un interes mai mare pentru România. Nu am văzut documentul. Este interguvernamental sau interstatal? Mi se face impresia că mai nu a fost scris în versuri. Ne vom întoarce inclusiv la acest acord. Relaţiile dintre RM şi România trebuie să fie normalizate. 

(UPDATE 21.45) Ţăranu: Dorinţa revenirii asupra semnării tratatului vine după vizita lui Merkel care s-a întâlnit şi cu Marian Lupu. Îi dau dreptate lui Ciurea. Meritul semnării acestui acord a fost o presiune din partea europenilor. La Bucureşti s-au făcut presiuni pentru obţinerea unui rezultat. Este o istorie îndelungată. Conceperea tratatului îşi are începutul în anii 1990. toto felul de întordături care s-au terminat cu parafarea din 2010 de către petre Roman şi icolae Tăbăcaru, text care ar fi fost semant la nivel oficial ar fi fost un punct. Însă schimbarea guvernării în 2001 a pus capăt acestui text. Erau mai mutle găselniţe. Îna cest trata se vorbvea despre stat românesc independent cosntituit pe un terirotiu anexat ca urmare apactului Molotov-Ribbentrop. Se vorbea că RM este un stat care aspiră spre integrare europeană. În acest text s-a găsti o formulă foarte originală care se spuena că textele sunt identice concepute în limba română şi moldovenească. venirea lui Voronin a pus punct pe adoptarea acestui tratat ca să se ajungă ca rezultat al presiunilor europene asupra semnării. În România se dă un caracter tehnic pentru că Băsescu a spus că hortarul dintre RM şi România să nu fie o frontieră care separă cele două state. Acest hotar se vede ca unul foarte special. În 2010 se spunea despre un caracter special dintre cele două ţări. la toate nevoile s-au mai găsit şi orgoliile din AIE. Îmi amintesc că Mihai Ghimpu, preşedinte interimar pe atunci, spunea că tratatele dintre ţări sunt atribuite spre semanre preşedintelui, în timp ce ministrul de Externe spunea că premierul trebuie să o facă. (21.52) Indiscutabil, încăpăţânare lui Ghimpu tergiversează relaţiile moldo-române. Europenii doresc acest lucru. Să ne amintim de Barroso care a elogiat semnarea acestui tratat. Eu cred că au existat declaraţii şi în interiorul AIE. 

(UPDATE 21.42) Terguţă: România nu are nevoie de acest tratat. A spus-o şi Băsescu pentru că asta ar însemna un hotar în mijlocul neamului românesc. Este un tratat tehnic. Poate preveni traficul de armament şi de fiinţe umane. Este o condiţie tehnică. Trebuie să existe condiţii te traversare a frontierei. 

(UPDATE 21.39) Ciurea: Există o ambiguitate în lege care spune că premeirul ar puitea emna tratate între state deşi Constituţia spune c preşedintele trebuie să facă asta. Nu este clar ce fel de tratat este. În 2010 a fost grăbită procedura de semnare a acestui trata atucni când a fost la Bucureşti în 2010. RM şi România vor să-i acorde o nuanţă politică acestui tratat, deşi este tehnic. Acest joc poate dura la nesfârşit dar trebuie să ne clarifice şi pe noi şi pe cei din exteriri. Nu va fi uşor acest lucru şi vor apărea probleme. România a avut nevoie să semneze acest tratat mai mult ca Moldova. 

(UPDATE 21.35) Burian: Acest acord este unul normal care necesită să fie semnat. Putem să discutăm despre limba în care va fi semnat acest acord. Acest acord nu poate fi ratificat în Parlament pentru că este un acord interguvernamental. Asta este dilema. Şi fiindcă acest acord nu este prezentat nu ştim. 

(UPDATE 21.33) Ghileţchi: Tratatul este înregistrat la Parlament. A fost dat spre examinare comisiilor. Noi nu l-am examinat. Urmează să facem asta. Sunt mai mute motive din cauza cărora nu l-am examinat subiective şi obiective. Dorim ca această ratificare să se facă împreună. Să fie o anumită ratificare în sincronizată. Ei urmează să aleagă un nou Parlament, cu siguranţă că nu va fi ratificat. Nu l-am examinat minuţios acest document. Domnul Corman a menţionat că există acest tratat în Parlament şi poate fi inclus pe ordinea de zi. 

21. 30 Marian Lupu promite ratificarea tratatului privind regimul frontierii dintre Republica Moldova şi România, semnat încă în noiembrie 2010. Documentul a stârnit nemulţumirea opoziţiei comuniste, dar şi a liderului liberalilor, Mihai Ghimpu.

PCRM vrea recunoaşterea propriu-zisă a hotarelor moldo-române. Legislativul de la Chişinău urmează să ratifice documentul la începutul sesiunii de toamnă-iarnă, iar preşedintele Parlamentului este sigur că nu vor fi discuţii aprinse privind acest document.

De ce nu a fost ratificat Tratatul până acum nici de Bucureşti şi nici de Chişinău? Ce schimbări va aduce noul Acord şi de ce revin discuţiile după vizita cancelarului german Angela Merkel?

Discutăm în această seară cu deputatul Valeriu Ghileţchi, analistul politic Anatol Ţăranu, expertul IDIS Viitorul Corneliu Ciurea, jurnalistul Ion Terguţă şi Alexandru Burian, doctor în drept şi ştiinţe politice.