De ce omul are bărbie şi animalele nu? Oamenii de ştiinţă oferă răspunsul
FOTO: descopera.ro
În primul rând, este de remarcat faptul că bărbia nu este doar ceva în partea inferioară a gurii.
Bărbia este piesa maxilarului inferior care este în continuarea feţei şi pare să aibă o funcţie de relaxare.
Rudele noastre genetic aproapiate, cimpanzeul şi gorila, nu au o bărbii "adecvate". Ei mai au o suprafaţă mai jos de maxilar, dacă te uiţi atent la craniile lor poţi observa pante osoase în spate, îndepărtate de dinţii lor inferiori. De ce atunci oamenii au această caracteristică unică? Această temă a fost o sursă de dispută pentru biologii evoluţionişti încă din 1800, scrie descopera.ro.
James Pampush, un student post-doctorand în antropologie evoluţionistă, de la Universitatea Duke (SUA) a publicat recent un articol despre misterul bărbiei umane în revista Evolutionary Anthropology.
"Bărbia este una dintre aceste fenomene rare în biologia evoluţionistă, care expune într-adevăr diferenţele filozofice profunde dintre cercetători", a explicat Pampush.
Biologii evoluţionişti victorieni au propus ideea că bărbia s-ar fi dezvoltat pentru că este eficientă şi rezistentă la pumni.
Alte teorii sugerează că bărbiile ajută maxilarul să facă faţă stresului, care se dezvoltă în procesul vorbirii.
Toate mişcările limbii şi cele de deschidere a gurii pot provoca tensiune asupra maxilarului, astfel încât s-a dezvoltat o suprafaţă mai mare pentru a ajuta la distribuirea stresului şi pentru a reduce impactul acestuia.
Alţi biologi sugerează că bărbia a fost un instrument de selecţie sexuală, care demonstra că un potenţial partener are unele avantaje evolutive pentru a încuraja împerecherea cu acest subiect şi dezvoltarea puilor împreună. Cu toate acestea, Pampush a explicat că aceste tipuri de caracteristici de obicei se dezvolta doar într-unul din genuri, ceva cunoscut sub numele de dimorfism sexual.
Pampush a ajuns la concluzia că bărbia este doar un "perete exterior", care nu s-u dezvoltat pentru orice funcţie directă, ci a apărut ca produs secundar indirect al unei adaptări. Este probabil că bărbia a apărut ca un efect accidental asupra feţelor ca reacţie a reducerii în dimensiune, procesării şi rafinării alimentelor. De cum a început să se facă mai puţin efort asupra dinţilor pentru a mânca şi muşca, a început un proces de scădere şi retragere în faţă.
În timp ce teoria sună realistic, este destul de greu de dovedit ştiinţific că o caracteristică nu oferă un avantaj evolutiv. Misterul bărbiei pare să persiste, dar indiferent de răspuns, bărbia rămâne una dintre puţinele atributele care, în mod bizar, ne fac umani.
"Dacă sunteţi în căutarea tuturor hominizilor sau vă antrebaţi care este arborele genealogic, după ruptura cu cimpanzeii, nu există chiar atât de multe trăsături pe care le putem numi exclusiv umane... Singurul lucru care într-adevăr ne este specific este bărbia”, a declarat James Pampush.