De ce s-au prăbușit atât de multe clădiri în Turcia? Este întrebarea la care au încercat să găsească răspuns cei de la BBC, care alături de o lume întreagă au văzut imagini în direct cum cele mai recente cutremure au pus la pâmânt mii de blocuri locative ca pe nişte piese de domino. Pe internet apar numeroase filmulețe care pun la îndoială calitatea construcțiilor și a materialelor folosite la ridicarea blocurilor în Turcia. Jurnaliștii britanici au verificat cazurile unor construcţii recente din care au rămas doar mormane de fier şi moloz.

Serviciul Reality Check de la BBC a investigat ce au declarat iniţial companiile de construcţii despre conformitatea noilor clădiri la standardele legate de riscurile seismice.

Construcţia unui bloc din Malatya a fost finisată anul trecut, iar pe reţele sociale s-au perindat capturi cu anunţul că "sunt resepctate cele mai recente reglementări privind cutremurele". În informaţie se preciza că toate materialele şi manopera au fost cele mai bune, "de clasa întîi". Însă după cutremur nu a rămas nici urmă din acel anunţ. Totuşi, mai multe persoane au făcut poze şi înregistrări video, pe care le-au publicat pe internet. Publicitatea este în stilul altor reclame similare de pe site-ul companiei, menţionează BBC.

Un alt bloc de apartamente, construit recent în oraşul portuar Iskenderun, este în mare parte distrus. Compania de construcţii care a ridicat această clădire a postat o fotografie cu edificiul ridicat în 2019. BBC a constatat că imaginea clădirii distruse corespunde cu locaţia imaginii din publicitatea companiei pentru acel bloc.

O altă clădire, inaugurată în Antakya în 2019, poate fi văzută în mare parte distrusă într-o altă imagine publicată de BBC. Jurnaliştii au găsit o înregistrare video de la ceremonia de dare în exploatare a complexului locativ, în noiembrie 2019, când proprietarul companiei de construcţii caracterizează proiectul ca fiind unul special prin locaţie şi calitate, în comparaţie cu celelalte".

Potrivit BBC, regulile în materie de construcţii au fost înăsprite ca urmare a dezastrelor anterioare din Turcia. Totodată au fost introduse standarde stricte de siguranţă după cutremurul din 1999 de la Izmit, oraş din nord-vestul ţării, unde au murit 17.000 de oameni. De remarcat însă faptul că aproape 75.000 de clădiri din zona afectată de cutremur în sudul Turciei au primit "amnistie" de construcţie, după cum declară şeful Uniunii Camerelor de ingineri şi arhitecţi din Turcia.

Cu doar câteva zile înainte de ultimul dezastru, presa turcă a relatat că un nou proiect de lege aşteaptă aprobarea Parlamentului, ca să fie aplicată o nouă amnistie pentru lucrările recente de construcţii.

Geologul Celal Sengor a declarat, la începutul acestui an, că astfel de amnistii într-o ţară traversată de falii seismice echivalează cu o "crimă".

Inginerii japonezi, specialiști în megastructuri, care lucrează acum la podul românesc din Brăila, au relatat în oglindă pentru jurnaliştii de la Digi24 cum se construiește în Japonia, unde cutremurele sunt frecvente.

"Când am fost în Turcia, m-am uitat la infrastructura de acolo. Coloanele care susțin casele mi s-au părut cam subțiri, nu sunt foarte puternice și cred că aceasta a fost una din probleme", a spus Masaaki Nakayama - manager de proiect.

După un cutremur cu magnitudinea de 8,9 grade, Japonia a rămas în picioare. În alte ţări, cutremure mai mici au pus la pământ oraşe întregi.

Asta pentru că, potrivit inginerilor, autorităţile au acordat cea mai mare atenție modului în care se construiesc, cu zero excepții. Clădirile japoneze sunt proiecte şi ridicate astfel încât să reziste la cutremure. Iar legile în acest sens sunt stricte, tocmai pentru a limita dezastrele.

"La noi, clădirile mai mici au fundația foarte puternică și este calculat nivelul la care casa ar trebui să se miște la cutremur, și este făcută special să nu cadă. La clădirile mai înalte nu se încearcă trecerea în forță a clădirii peste cutremur, ci prin amortizarea șocului", a declarat Yuya Uchida manager inginer.

Potrivit presei din România, în cazul unui cutremur de peste 7 pe Richter, scenariile autorităților și ale experților estimează peste 6.500 de morți și 16.000 de răniți doar la Bucureşti. Aproape 1.000 de clădiri s-ar putea prăbuși și 23.000 vor fi avariate puternic. Potrivit Comitetului Municipal pentru Situații de Urgență din România, peste 2.500 de clădiri se vor prăbuși imediat la un cutremur mare. În seara de 4 martie 1977, România a fost zguduită de un cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade pe Richter. Seismul a durat 56 de secunde. Atunci au murit 1.570 de oameni, din care 1.391 la Bucureşti. Peste 11.300 au fost răniţi.