Bogaţii sunt mult mai dispuşi să încalce legea, să fure bomboane de la copii, să mintă într-o negociere sau să aibă un comportamanet non-etic la serviciu pentru a-şi atinge scopul, comparativ cu persoanele care au venituri reduse, susţine un studiu efectuat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea din California.

Într-o primă etapă a cercetării, specialiştii au rugat 129 de studenţi să se imagineze fie bogaţi, fie săraci. Apoi, oamenii de ştiinţă au intrat cu un borcan plin cu bomboane în sala unde erau acestepersoane şi au spus că dulciuirile sunt pentru nişte copii dintr-o altă sală şi că, dacă vor, studenţi pot lua şi ei câte una. Rezultatele au arătat că cei care se imaginau bogaţi au fost mult mai dispuşi să ia mai multe bomboane decât cei care se imaginau trăind dintr-un venit mic.

În cea de-a doua etapă a studiului, participanţii au fost puşi să joace un joc pe calculator, la care cei care obţineau peste 12 puncte primeau câte 50 de dolari. Cei care au câştigat peste 250.000 de dolari erau mult mai dispuşi să îi mintă pe cercetători, comparativ cu restul participanţilor.

De asemenea, în cadrul cercetării, oamenii de ştiinţă au observat modul în care se comportă mai mulţi conducători auto într-o intersecţie. Astfel, s-a constat că şoferii care conduceau maşini scumpe erau mult mai puţin dispuşi să oprească la treceri de pietoni sau să acorde prioritate, decât cei cu maşini mai ieftine.

Un alt test a fost realizat pe 108 adulţi care trebuiau să îşi asume rolul de angajatori. La fel ca în testele precedente, participanţii au fost împărţiţi în două grupuri: unul format din indivizi care trebuiau să se imagineze ca având venituri mari şi un altul căruia i s-a spus că deţine venituri mici. În urma testului s-a observat că cei cu venituri mari sunt mult mai puţini dispuşi să menţioneze faptul că postul pe care îl au vacant este unul temporar, comparativ cu cei care aveau un venit mic.

Această cercetare vine să susţină studii anterioare care au arătat că persoanele înstărite au o tendinţă mai marcată de a se nu gândi la ceea ce simt ceilalţi şi de a nu se ţine de cuvânt, comparativ cu cele cu venituri limitate.

Cu alte cuvinte, modul în care o persoană se comportă depinde, mai curând, de situaţia materială în care se află decât de calităţile sale intrinsece. Studiile de acest gen indică felul în care statutul social influenţează modul în care vedem lumea.

Totuşi, în cazul de faţă, o întrebare-cheie rămâne fără răspuns: este mai probabil ca oamenii bogaţi să fie nesimţiţi, sau ca nesimţiţii să se îmbogăţească?