Cei mai mulţi dintre ei sunt singuri chiar şi de sărbători. Pentru bătrânii de la Azilul Republican, Paştele a însemnat o masă cu puţine bunătăţi, organizată de angajaţii instituţiei. Dar nici asta, spun ei, nu le alină sufletele pline de durere.

Petru Rusu a fost preşedinte de colhoz. Are şase copii, dar toţi sunt plecaţi în Rusia. A fost adus la azil acum 17 ani, când a rămas singur.

"Zi şi noapte mă doare sufletul. Neplăceri, ce poţi simţi în suflet. Oricât de gustoasă nu ar fi mâncare, sufletul plânge", a spus Petru Rusu, pensionar.

În aceeaşi situaţie se află şi alţi pensionari de la azil. Ei nu au fost vizitaţi de rude sau copii şi nici luaţi acasă.

"Nu a venit nimeni la mine. Vin străinii şi ne bucură cu ce dă Domnul", a menţionat o bătrânică.

Angajaţii azilului au încearcat să aducă în sufletele bătrânilor măcar puţină bucurie. "Dimineaţă le-am pregătit răcitură, cozonac, ouă roşii şi ceaiul", a declarat Tatiana Manea, bucătăreasă.

La Azilul Republican pentru pensionari din Chişinău sunt peste 150 de oameni.