DE VORBĂ DESPRE VORBE cu Vselovod Cernei. Despre cuvântul "cifră"
Bun găsit şi salutare pentru toţi şi fiecare. Sunt Vsevolod Cernei şi vă propun să uităm pe câteva clipe de evenimente şi să vorbim despre vorbe – despre originea şi sensul lor, despre întrebuinţarea lor corectă sau mai puţin corectă.
Bunăoară, despre cifra zero și despre… relația etimologică dintre cuvântul ”cifră” și cuvântul „zero”.
Această relație este pe cât de interesantă, pe atât de surprinzătoare – sub aspect etimologic cuvântul ”cifră” înseamnă ”zero”.
Este neașteptat faptul că acest cuvânt, „cifră”, despre care știm că desemnează simbolul grafic folosit la scrierea numerelor,înseamnă în limba arabă doar ”zero”. Cum rămâne cu celelalte, de la 1 până la 9?
Să ne întoarcem în istorie și să ne amintim că strămoșii noștri romani nu cunoșteau cifra zero, adică nu aveau vreun simbol grafic care să marcheze absența. Se spune că arabii au inventat cifrele pe care anume din acest motiv le numim cifre arabe, și că tot ei au introdus și cifra zero. De fapt, adevărul istoric este că arabii au luat cifra zero de la indieni în secolul al IX-lea. Europenii le-au preluat de la arabi în secolul al XII-lea, dar folosirea cifrei zero s-a impus mult mai târziu. IN CART 2 Arabii au numit cifra zero sifr (cu pronunția aproximativă sifrone). Treptat, cuvântul a început să desemnez toate cele zece cifre, nu numai cifra zero.
Dar cum a ajuns sifr să se pronunțe zero? Prin adaptare fonetică în limba italiană. Un celebru matematician italian din secolul al XIII-lea, Leonardo Pisano, zis și Fibonacci, a latinizat cuvântul sub forma zephiro, în timp ce colegii care îi erau contemporani foloseau cu acest sens cuvântul ”cifra”. Cuvântul se potrivea foarte bine fiindcă desemna vântul cu același nume – zefir - vânt slab, călduț, care suflă primăvara dinspre apus, iar mai generalizat - vânt cald, plăcut; adiere. Adică, la fel ca și vântul, cifra zephiro era ceva ce nu se vedea, era o absență ce acționează. Mai târziu, silaba din mijloc de la zephiro a căzut și a rămas zero.
IN CART 5 În anul 1491 cuvântul ”zero” apare pentru prima dată în cărțile tipărite italienești. Apoi e adoptat și de francezi care utilizau până atunci cuvântul ”chiffre” pentru această noțiune. În alte limbi pătrunde mai greu – marii matematicieni germani Euler și Gauss foloseau și în secolul al 18-lea cuvântul ”cifră” pentru a desemna noțiunea ”zero”.
Cu același sens, în secolul al 12-lea, circulă în traduceri din arabă și cuvântul ”nulla”, ajuns la noi în scrierile lui Gheorghe Asachi care utilizează mai des ”nulă” și mai rar ”zero”. „Nulă” figurează cu sensul de „cifra zero” şi în dicţionarele explicative moderne, dar frecvenţa utilizării acestui cuvânt s-a redus considerabil în favoarea cuvântului „zero” propriu-zis.
Din același cuvânt arab sifr a derivat în latină și cuvântul cifra, de unde a fost preluat mai întâi în italiană și de aici și în alte limbi europene, printre care și în limba română.
Iar cuvântul zero a generat în limba română şi expresii care depăşesc aria matematicii. De exemplu, A reduce ceva la zero adică a reduce cu totul importanța unui lucru, a face să fie neglijabil.
Mai e şi expresia „a o lua de la zero”, adică a lua ceva de la început, a începe o viaţă nouă. Aceasta nu e atestată de dicţionare, dar e destul de frecventă în comunicarea orală şi scrisă.
Cu speranţa că v-am convins că zero nu înseamnă chiar nimicul absolut, să ne auzim de bine!
CÍFRĂ - Simbol grafic (care reprezintă unul dintre numerele de la zero până la nouă) folosit pentru scrierea numerelor.
Arabii au numit cifra zero sifr (cu pronunția aproximativă sifrone). Treptat, cuvântul a început să desemnez toate cele zece cifre, nu numai cifra zero.
Leonardo Pisano Bogollo, cunoscut și sub numele de Leonardo din Pisa, Leonardo Pisano, Leonardo Bonacci, Leonardo Fibonacci, sau pur și simplu Fibonacci - matematician italian considerat drept cel mai talentat matematician din Occidentul Evului Mediu.
ZEFIR - vânt slab, călduț, care suflă primăvara dinspre apus, iar mai generalizat - vânt cald, plăcut; adiere.
În anul 1491 cuvântul ”zero” apare pentru prima dată în cărțile tipărite italienești. Apoi e adoptat și de francezi care utilizau până atunci cuvântul ”chiffre” pentru această noțiune.
NÚLĂ - (Cifra) zero; semn grafic care reprezintă această cifră.
A reduce ceva la zero - a reduce cu totul importanța unui lucru, a face să fie neglijabil.
A o lua de la zero - a lua ceva de la început, a începe o viaţă nouă.