DE VORBĂ DESPRE VORBE cu Vselovod Cernei. Despre gradul de corectitudine al îmbinărilor de cuvinte: ultimile ştiri
Bunăoară, despre gradul de corectitudine al îmbinărilor de cuvinte ”ultimile ştiri”, ”ultimile noutăţi”, ”ultimile avertismente” etc.
Nu de alta, dar îmbinarea de cuvinte „ultimIle ştiri” dă peste 100 de mii de rezultate la căutarea pe Google. Cu mult mai puţine decât cele peste 5 milioane 200 de mii rezultate din căutarea „ultimElor ştiri”, şi totuşi suficiente pentru a prilejui o consultare a dicţionarelor şi manualelor de gramatică pentru a ne dumiri cum e corect – ultimIle sau ultimEle – şi de ce e corect ceea ce e corect şi incorect ceea ce e incorect.
Cuvântul „ultim” provine din latinescul ultimus, care în italiană s-a transformat în ultimo, este un adjectiv variabil, adică unul care îşi schimba forma după gen şi număr, acordându-se cu substantivul pe care îl însoţeşte. Ultim este la masculin, singular, ultima – la feminin, singular, ultimi – la masculin, plural şi ultime – la feminin, plural. Dacă adjectivul este plasat în faţa substantivului pe care îl determină, acesta primeşte şi articol hotărât sau nehotărât. Se va spune și se va scrie corect, de exemplu :
La rubrica « Ultima oră » sunt transmise cele mai noi ştiri.
E necesar un ultim avertisment pentru cei care nu respectă regulile.
Ultimii pasageri au intrat în vagon.
Ultimele avertismente au fost auzite.
Ultimele zile au fost cele mai ploioase.
Așadar, este greşit să se spună și să se scrie ultimIle ştiri, ultimIle noutăţi, ultimIle meciuri, ultimIle declarații etc., deoarece toate substantivele acestea sunt de genul feminin sau neutru, iar cuvântul ultimile este o formă hibridă, incorectă, o combinație a formei de masculin a adjectivului cu articolul hotărât de feminin. Dacă vrem să vorbim și să scriem corect, adjectivul va trebui să aibă forma corespunzătoare, cea de feminin, plural : ultimEle ştiri, ultimEle noutăţi, ultimEle meciuri, ultimEle declarații etc.
Cam la fel apare pe alocuri în Internet şi inexistentul din punctul de vedere al gramaticii cuvânt „primIle”, dar nu este la fel de popular ca „ultimIle”. Şi în acest caz inventatorii ortografiilor fanteziste ignoră regula simplă conform căruia forma articulată a numeralului „prim” e la masculin „primul” la singular şi „primii” la plural, iar la feminin respectiv „prima” şi „primele”.
Vicleana literă I s-a insinuat în locul legitimei E și într-un cuvânt căruia chiar i-a schimbat astfel sensul. Un telespectator de-al nostru, domnul Gherman Pimonov, mi-a trimis o poză făcută pe o stradă de pe la Botanica, cu inscripția ”Reparația hainilor”. N-ar strica să avem niște ateliere în care meșterii iscusiți le-ar schimba oamenilor haini năravul, numai că poza respectivă nu indică un cabinet de psihologie sau psihoterapie, cu unul… de croitorie. Căci nu de îndreptarea oamenilor haini este vorba, ci de reparația hainelor.
Şi în acest caz pluralul substantivului „haină” este „hainE”, cu e la urmă şi nicidecum haini decât doar în pronunţia dialectală moldovenească. Respectiv, pluralul cu articol hotărât este „hainele”, iar la cazurile genitiv şi dativ – „hainelor”.
Cu speranţa că v-am convins să nu fiţi haini cu gramatica, să ne auzim de bine!
”ultimile ştiri”, ”ultimile noutăţi”, ”ultimile avertismente”
Cuvântul „ultim” provine din latinescul ultimus, care în italiană s-a transformat în ultimo, este un adjectiv variabil, adică unul care îşi schimba forma după gen şi număr, acordându-se cu substantivul pe care îl însoţeşte.
La rubrica ”Ultima oră” sunt transmise cele mai noi ştiri.
E necesar un ultim avertisment pentru cei care nu respectă regulile.
Ultimii pasageri au intrat în vagon.
Ultimele avertismente au fost auzite.
Ultimele zile au fost cele mai ploioase.
Cuvântul ultimile este o formă hibridă, incorectă, o combinație a formei de masculin a adjectivului cu articolul hotărât de feminin.
Forma articulată a numeralului „prim” e la masculin „primul” la singular şi „primii” la plural, iar la feminin respectiv „prima” şi „primele”.
- DE VORBĂ DESPRE VORBE cu Vsevolod Cernei. Despre originea și sensul expresiei "know-how" (VIDEO)
- DE VORBĂ DESPRE VORBE cu Vsevolod Cernei. Despre neologismul "laborios"
- DE VORBĂ DESPRE VORBE cu Vsevolod Cernei. Despre originea și sensul cuvântului "palat"
- DE VORBĂ DESPRE VORBE cu Vsevolod Cernei. Despre originea și sensul cuvântului "quisling"