Bun găsit şi salutare pentru toţi şi fiecare. Sunt Vsevolod Cernei şi vă propun să uităm pe câteva clipe de evenimente şi să vorbim despre vorbe – despre originea şi sensul lor, despre întrebuinţarea lor corectă sau mai puţin corectă.

Un caz curios de transformare a brandului în substantiv comun este reprezentat de cuvântul "drujbă". Un rusism care, paradoxal,  s-a încetățenit mai mult în România decât în Basarabia mai expusă rusificării. Dicționarele explicative ale limbii române ne oferă definiția: Drujbă – ferestrău mecanic manual.

Probabil că în România socialistă nu erau importate ferestraie de alte mărci,  de aceea brandul sovietic a botezat unealta.

În contextul evenimentelor din ultimii 4 ani povestea acestuia pare cam sarcastică. E cam bizară ideea ca atare de a numi ”Prietenia” un instrument care taie și dezmembrează. Dar numele ferăstrăului sovietic care a făcut carieră  în pădurile  românești își are povestea sa cam întortocheată. Unealta a fost proiectată în anul 1953 în orașul ucrainean Zaporojie și produsă în serie începând cu anul  1955 în orașele rusești Biisk și Perm.  Colaborarea dintre ucraineni și ruși a fost lansată festiv în anul 1954 în contextul marcării a 300 de ani ai unirii Ucrainei cu Rusia după decizia Radei de la Pereiaslavl.  Iar ferestrăul a fost botezat ”Drujba” pentru a simboliza prietenia ruso-ucraineană.

Au mai trecut 60 de ani și se pare că prietenia ruso-ucraineană s-a cam făcut așchii și surcele. Onomastica fierăstrăului este dată peste cap de meandrele istoriei și politicii.

Dar creativitatea lingvistică populară nu s-a oprit aici.
Rușii mucaliți au numit Drujba-2 beschia, adică ferestrăul manual cu 2 mânere. Porecla Drujba-2 sugerează că cei doi lucrători de la capetele taie lemnele mai cu spor în cazul în care nu sunt doar parteneri de echipă, ci și prieteni. 

În URSS circula o legendă despre un deținut care a confecționat dintr-o drujbă un fel de mini-helicopter cu care a încercat să evadeze. Cică evadarea a eșuat, iar aparatul de zbor se păstrează în muzeul secret al Ministerului de interne.  De fapt transformarea drujbei în elicopter a fost înfăptuită de studenții de la Institutul de aviație din Moscova prin anii 70 ai secolului trecut – fiecare dintre cele 2 aparate de zbor construite e ei era propulsat de câte două motoare de ferestrău.

Cam asta e povestea etimologică a drujbei.  Un cuvânt contradictoriu care își va purta ironia semantică probabil până când în noua lume globalizată va porni prin păduri muncind un ferestrău numit eventual friendship…

Aşadar, dragi prieteni, să ne auzim de bine!